Ce înseamnă și unde se află Kilometrul Zero al României? A fost stabilit în timpul domniei regelui Carol I
Kilometrul Zero al României este marcat simbolic de un monument aflat în curtea unei biserici, dar are o relevență geografică importantă. Mulțe țări europene au un asemenea loc, apariția sa fiind consemnată pentru prima oară încă din vremea domniei împăratului Octavian Augustus.
Kilometrul Zero este acel punct de referință fix, de obicei situat în centrul unei capitale sau al unui oraș principal, de la care se măsoară toate distanțele rutiere și geografice către celelalte localități.
El a fost stabilit pentru prima oară acum peste 2.000 de ani, în Imperiul Roman, tradiția sa fiind preluată ulterior și continuată de majoritatea țărilor moderne.
Kilometru Zero, stabilit prima oară în Imperiul Roman
În vecinătatea templului lui Saturn din Forumul Roman s-au descoperit vestigiile unui mic monument simbolic construit de Octavian Augustus în anul 9 î.Hr., marcând punctul zero al imperiului.
Menţionat de Pliniu, de Tacit şi de Plutarh, „Milliarum aureum” indica distanţele care separau Roma de principalele oraşe din provincie şi era considerat ca fiind Umbilicus Urbis ori Mundus, altfel spus, „Buricul pământului”.
Și alte capitale au un Kilometru Zero, locul fiind marcat printr-un semn simbolic ori chiar un monument.
La Paris, Kilometrul Zero se găseşte lângă Catedrala Notre Dame, înălţată pe Ile de la Cite, la Moscova locul este marcat printr-o placă de bronz, în pavimentul Pieţei Roşii, în imediata apropiere a Muzeului de Istorie şi a Dumei de Stat, în timp ce în Madrid, monumentul este aşezat în piaţa Poarta Soarelui, cea mai populară atracţie din oraşul vechi.
Și România are, Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, un astfel de loc de unde se măsoară distanțele dintre București și restul localităților țării, marcat, de asemenea, printr-un monument.
Astfel, Kilometrul Zero a fost plasat de topografii care întocmeau hărţile în vremea regelui Carol I în faţa bisericii Sf. Gheorghe-Nou, ctitoria din 1707 a domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Acolo se aliniau diligenţele ce poposeau la hanul din imediata apropiere, un loc semnificativ pentru centrul orașului de atunci, potrivit romanialiterara.com.
Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești care a fost executat de turci pe 15 august, acum 310 ani?
Monumentul de la Kilometrul Zero, aşa cum a fost el conceput în perioada 1937-1938 de arhitectul Horia Creangă şi realizat de sculptorul Constantin Baraschi, era o roză a vânturilor.
Monumentul ce marchează Kilometrul Zero se află în curtea Bisericii Sf. Gheorghe-Nou din Capitală
Între razele acesteia au fost gravate denumirile principalelor provincii istorice românești: Ardealul, Banatul, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Oltenia.
În centrul rozei se află o sferă încinsă cu un brâu pe care sunt reprezentate semnele zodiacului.
De asemenea, bordura bazinului din jurul rozei poartă denumirile unor localităţi, însoţite de distanțele care le despart de capitală – printre ele, Chişinăul, Orheiul, Tighina, Silistra şi Bazargicul care, la vremea respectivă, făceau parte din România Mare.
După distrugerile suferite în timpul regimului comunist, când a fost dezmembrat şi acoperit cu pământ, a fost restaurat, inaugurarea noului monument făcându-se pe 9 iunie 1998.
Citește și: Cum a recuperat România moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? Furate de bulgari
Deși s-a păstrat diametrul de 3 metri al bilei centrale, spre deosebire de vechiul monument, unde aceasta era făcută din marmură neagră, acum a fost realizată din bronz, fiind vorba mai mult de o structură metalică în formă de sferă.
