Cine au fost primii români care au băut șampanie? „Cum au băut, au mărmurit toți de beți, bând de acel vin”
Primii români care au băut șampanie n-au știut cum să abordeze „vinul cu bule” ce părea facil de dat pe gât, astfel că au fost răpuși de băutura inventată în Franța mai rău ca un butoi cu vin de Cotnari. Treptat, însă, șampania a cucerit Țările Române și pe români.
Românii nu sunt mari băutori de șampanie, dar această băutură fină nu lipsește de pe masă, în schimb, la evenimente speciale și zile de sărbătoare.
E asociată cu un statut social și material ridicat, oamenii obișnuiți mulțumindu-se cu variantele mai ieftine, de tipul vinurilor spumoase.
Dar cum, după 1990, tot mai mulți români au cunoscut gustul și magia unei șampanii bune, hai să aflăm cine au fost primii compatrioți care au băut licoarea inventată în Franța.
Șampania, inventată în Franța, dar paternitatea e controversată
Istoria șmpaniei începe cu o controversă ce durează până în zilele noastre, dar care nu ne interesează prea mult în contextul subiectului actual.
Până la urmă, nu contează prea mult dacă minunata licoare a fost inventată de Dom Pierre Pérignon (1638-1715), călugăr la abația Hautvillers, de pe malul râului Marna, în centrul regiunii Champagne, spre finalul secolului al XVII-lea sau de călugării benedictini de la Biserica Saint Hilaire, care au creat, la 1531, legendarul Blanquette de Limoux,
Ceea ce ne interesează, în schimb, este când anume a fost băută ea, pentru prima oară, de români și cine au fost aceștia. Și, fapt interesant, istoria consemnează și momentul, dar și protagoniștii întâmplării.
Știm acest lucru din istorisirea consemnată de cronicarul Ion Neculce.
Citește și: Care este cel mai scump vin din lume? O sticlă costă cât 12 mașini Tesla model Y
Acesta descrie, de altfel, contextul domniei lui Dimitrie Cantemir (domn al Moldovei în 1693 și 1710-1711) nu doar alianța cu țarul Rusiei, Petru cel Mare, ci și ospețele reciproce ocazionate de întâlnirea celor două personalități care se apreciau reciproc.
După semnarea tratutului de alianță contra turcilor, între Moldova și Rusia, Petru cel Mare a fost primit de Dimitrie Cantemir în Iași, la 24 iunie 1711.
Cu acest prilej, Cantemir a oferit o masă bogată, unde rușii au descoperit farmecul vinului de pe pământul românesc.
În schimb, pentru că era conectat la ultimele tendințe din Europa, țarul Petru I Romanov i-a adus drept cadou o sticlă de șampanie.
„Să ospăta și să veselea prea frumos cu vin de Cotnar și lăuda vinul foarte.
Și încă mai bine le place vinul cel cu pelin, și mult să mira cum spre partea lor nu să face vin cu pelin așe bun”, scria Ion Neculce - el însuși mare boier și participant la aceste ospețe - despre țar și ofițerii ruși care au degustat vinurile oferite de domnitor.
Citește și: Știi care e diferența dintre șampanie, vin spumant și prosecco? Toate sunt benefice pentru protejarea inimii
În contrapartidă, înaintea bătăliei de la Stănilești din iulie 1711, și Vodă Cantemir a fost invitatul țarului, alături de mai mulți boieri moldoveni, inclusiv de Ion Neculce, care era chiar mare hatman, adică era cel care conducea oștirea Moldovei în absența domnului.
Domnul Moldovei și boierii din suită, „răpuși” de șampanie
Descrierea primei „ciocniri” a românilor cu aparent nevinovata șampanie a rămas legendară, mai ales prin consecințele acelei prime întâlniri a românilor cu necunoscuta băutură.
Citește și: La ce temperatură trebuie băut vinul? Care e diferența esențială dintre vinul roșu și cel alb
„Și au pus masă suptu acel cortu, gios pre pământ... Și au șădzut împăratul și cu Dumitrașco-vodă (n.r. - Dimitrie Cantemir)...
Și ne-au cinstit pre bine și frumos, și mai pe urmă ne-au închinat însuși împăratul, cu niște vin al lui de la franțoji, care, îndată cum au băut, au mărmurit toți de beți, bând de acel vin.
Și n-au mai știut cum au dormit întru acea noapte, și domnul și boierii...”, consemna cronicarul, potrivit historia.ro.
Cei mai glumeți ar putea spune că aceasta ar fi fost cauza înfrângerii suferite în luptă de coaliția româno-rusească ce l-a silit pe Cantemir să se refugieze la curtea lui Petru cel Mare până la sfârșitul vieții.
Lăsând ironiile la o parte, putem concluziona, prin urmare, că Dimitrie Cantemir și boierii lui au fost primii români care au băut șampanie, la 1711.
Ulterior, mai ales în secolul al XIX-lea, interacțiunea elitelor românești cu această băutură a fost tot mai frecventă, devenind parte a statutului social privilegiat.
Boierii români s-au familiarizat cu șampania la Paris, la Viena și la Berlin și apoi o comandau în țară sau, în anumite cazuri, chiar au inițiat producerea ei pe pământul românesc.
Tot Moldova este pionieră în istoria fabricării șampaniei în spațiul românesc prin faptul că domnitorul Mihail Sturdza a avut fericita inspirație de a-l trimite pe Ion Ionescu de la Brad - întemeietorul științei agricole din România - în Franța,, în 1837, pentru a-și desăvârși studiile.
Ion Ionescu de la Brad a adus secretele fabricării șampaniei în Moldova
Acesta a făcut, printre altele, o vizită în Auxerre (Champagne) unde a petrecut șase luni pentru a învăța cum se face șampania.
Reîntors în țară, el a produs pentru domnitor prima șampanie obținută din vinul de la via domnească de la Socola.
În ultimele decenii ale veacului al XIX-lea, nicio petrecere și nicio întâlnire mondenă nu se mai desfășurau fără prețioasa șampanie.
Aceasta a devenit o adevărată vedetă a reuniunilor și distracțiilor, mai ales în perioada supranumită „la Belle Époque”, adică perioada de pace, de aproape 45 de ani, ce a urmat războiului franco-german din 1870-1871 și s-a terminat odată cu debutul Primului Război Mondial, în 1914.
Șampania a ajuns simbolul veseliei, al eleganței și rafinamentului, dar și al luxului și al opulenței la care aspirau și încă aspiră inclusiv mulți români.
Citește și: Cine a fost prințesa română care putea fi țarina Rusiei? A avut un fiu cu Petru cel Mare
Odată cu pătrunderea și stabilirea în țară a numeroși germani, evrei, austrieci, unguri și francezi care consumau frecvent această băutură, cererea de șampanie a devenit tot mai mare.
Firește, ea n-a lipsit nici în perioada comunistă, dar a cunoscut forme specifice, mulți români bucurându-se doar de vinuri spumante și spumoase, adesea confundate cu șampania.
Primele sunt obţinute prin refermentarea vinului în sticlă sau în recipiente închise de inox, un exemplu fiind Proseco, în timp ce vinurile spumoase sunt făcute prin impregnarea cu dioxid de carbon a vinurilor de bază.
