În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Uriașul act de întoarcere a armelor contra fostului partener din Al Doilea Război Mondial, Germania nazistă și trecerea în tabăra Aliaților a scurtat marea conflagrație, conform multor istorici, cu circa șase luni. Epicentrul acestei decizii s-a aflat într-un imobil învecinat cu Palatul Regal.
În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal
La 23 august 1944, Regele Mihai I îl demitea și aresta pe mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, în fața refuzului acestuia de a încheia un armistițiu cu puterile aliate care luptau împotriva Germaniei naziste.
Programat inițial pe 26 august, actul a fost devansat cu trei zile, din cauza faptului că Antonescu urma să plece să inspecteze linia frontului, lucru ce ar fi periclitat oportunitatea de a fi „scos din joc”.
Despre evenimentul în sine s-au scris enorm de multe cărți, articole, la care se adaugă și mărturiile unora dintre participanții la acțiunea respectivă, în frunte cu Regele Mihai.
Citește și: Recunoașteți personajul? Drama teribilă a actorului care l-a jucat pe Carol al II-lea. Cum a murit?
Astfel, se știe că Antonescu, programat inițial pentru o audiență la ora 15.00, a ajuns la Palat în jurul orei 16:00. El i-a explicat regelui situația militară și planurile sale, la care Mihai I i-a cerut să accepte un armistițiu și să renunțe la orice rezistență, pentru a-i convinge pe aliați de bunăvoința României.
Mareșalul a refuzat categoric , spunând că va încheia armistițiul doar cu consimțământul lui Hitler, justificându-se prin „cuvântul de ofițer dat lui Adolf Hitler”, conform intelligenceinfo.com.
Regele Mihai I - Foto: INQUAM Photos/George Călin
Regele îl demite și ordonă arestarea mareșalului și a viceprim-ministrului Mihai Antonescu de către colonelul Emilian Ionescu cu un grup de patru soldați, cei doi fiind închiși într-o cameră, în jurul orei 17:00.
Însuși Mihai I a povestit, după 1990, într-un interviu acordat scriitorului și publicistului Stelian Tănase, cum s-a derulat întrevederea cu Antonescu.
„I-am spus, mai deghizat, mai așa, că el ar fi omul care ar trebui să facă acest lucru. Bine, a protestat, bineînțeles, Mihai Antonescu a încercat și el să spună ceva să-l astâmpere puțin, că situația e prea gravă pentru orgolii, Sănătescu care fusese coleg cu el la Cavalerie, și el a încercat.
Atuncea Antonescu s-a cam agitat și a spus: „Eu, fără permisul lui Hitler, eu nu pot să fac așa ceva!””. După arestarea lui Antonescu ”l-am chemat și pe generalul Mihai, care a fost dat afară din armată de Antonescu, și l-am numit Șeful Marelui Stat Major”, spunea fostul suveran în interviu, potrivit sursei citate.
Ce s-a întâmplat după aceea cu destinul României, cu Regele Mihai și soarta lui Antonescu este o altă poveste, oricum binecunoscută deja ori trăită pe propria piele de zeci de milioane de români.
Citește și: Cum a fost furată Basarabia de Rusia, în 1940? „Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem”
La rândul său, actul de la 23 august a fost numit, inițial „Insurecţia armată din 23 August 1944”, devenind Ziua Naţională a României din 1948, trecând prin mai multe schimbări ale titulaturii oficiale, până la rebotezarea sa, în anii 80, de regimul Nicolae Ceauşescu în „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, fiind prezentat ca o realizare exclusivă a Partidului Comunist.
Titulatura a dispărut, firesc, după evenimentele din 1990 și prăbușirea sistemului comunist, redevenind doar o zi ca oricare alta din calendarul fiecărui an, fără nicio altă semnificație oficială.
„Casa Nouă” sau „Casa Mică”, așa cum arăta după bombardamentel germane din 24 august 1944 - Foto: Arhiva
Dar, deși nici măcar filmele realizate despre acel eveniment nu precizează exact locul întrevederii dintre Mihai și Antonescu - majoritatea românilor presupunând implicit că a fost vorba de Palatul Regal, lucrurile au stat un pic diferit.
În spatele palatului, fusese ridicată în anii '30 ceea ce s-a numit „Casa Nouă”, căreia Regele Mihai îi mai spunea și „Casa Mică”. Rolul imobilului a fost de reședință privată a Regelui Carol al II-lea, în timpul domniei sale, între 1930 - 1940, notează click.ro.
Era o clădire tencuită, albă, cu un singur etaj. O alee o despărțea de spatele corpului central al Palatului Regal - ce rămânea gazdă pentru evenimente protocolare oficiale - obligând vizitatorii să traverseze prin exterior pentru a trece dintr-o clădire în alta.
Vila avea și o adresă, alta decât a Palatului: strada Pictor Grigorescu, nr.24 (fostă strada Modei), dispărută o dată cu vila și reamenajarea zonei, unde se găsea intrarea principală.
Citește și: Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici
La etajul 1 avea apartamentele Carol al II-lea, care locuia împreună cu iubita-i amantă Elena Lupescu, iar la parter stătea fostul și viitorul rege, Mihai, devenit peste noapte, după detronarea de către propriul tată, în iunie 1930, Mare Voievod de Alba-Iulia, o titulatură inventată, „scoasă din joben” de Nicolae Iorga.
Pentru Mihai I „vecinul de sus” din „Casa Nouă” a fost mereu unul stresant, el fiind nevoit să asculte zgomotele intense venite din apartamentul lui Carol al II-lea în timpul partidelor toride de amor cu Elena Lupescu.
Zona Sălii Palatului - inclusiv cu casa de bilete - unde a existat „Casa Nouă” - Foto: Arhiva
Probabil că de aceea, după septembrie 1940, când finalmente, a scăpat de „umbra” tatălui - care a luat din nou calea exilului alături de Lupeasca - și, după reîntoarcerea propriei mame, Principesa Elena, ulterior denumită Regină-mamă, Mihai I a dorit să se mute la Cotroceni.
Dar ghinionul a făcut ca în 10 noiembrie 1940, puternicul cutremur ce a devastat Capitala, să avarieze grav și Cotroceniul.
În plus, o altă variantă, Palatul Kiseleff, denumit și „Casa Iarca” - după numele boierului Constantin Iarca, fost primar de Buzău, care o construise - sau „Vila de la Șosea” ori chiar „Palatul Prințului Moștenitor”.
Familia Regală cumpărase proprietatea în 1909, pentru a o amenaja ca reședință a prințului Carol, viitorul rege Carol al II-lea. iar Mihai mai locuise acolo în copilărie. Dar, în 1940, clădirea fusese donată Ministerului Învățământului.
Așa că și el și Regina-mamă au fost nevoiți ca, atunci când erau în București, să stea în „Casa Nouă”, în rest preferând Sinaia, cu Peleșul și Pelișorul nașterii sale.
Citește și: FOTOREPORTAJ Lumea auto a Bucureștiului interbelic. Prima mașină: o trăsură cu 4 CP de la Peugeot
Întorcându-ne la 23 august 1944, acolo, în „Casa Nouă”, în Salonul Galben al vilei cu un singur etaj, unde era biroul regelui, acesta s-a întâlnit și l-a arestat, în acea zi istorică, pe Ion Antonescu.
Inițial, împreună cu Mihai Antonescu, mareșalul a fost ținut în marele seif model Fichet, în care fostul rege Carol al II-lea își avusese faimoasa colecție de timbre.
Dar soarta „Casei Noi” a fost cruntă. Chiar a doua zi, în 24 august, bombardamentele germane distrugeau clădirea, avariind grav și Palatul Regal.
Dacă în cazul Palatului renovările au părut firești, vila din spatele lui n-a beneficiat de aceeași atenție.
Astfel că locul a rămas aproape neschimbat pentru ani de zile, până în anii '50, când comuniștii au curățat zona, la propriu, inclusiv ce rămăsese din fosta reședință regală privată, pentru a ridica, în 1960, Sala Palatului pe care o vedem și astăzi, cu parcul ei adiacent.
Prin urmare, când mai treceți pe lângă Sala Palatului ori chiar intrați în ea pentru a participa la vreun concert ori eveniment artistic, gândiți-vă măcar o clipă că pe acel loc a existat o clădire regală în care s-a scris istorie cu majuscule.
