Ștefan cel Mare a repurtat cea mai mare victorie contra Ungariei, în 1467, la un deceniu după urcarea pe tronul părintelui său, Bogdan al II-lea. Adversar i-a fost un alt conducător de neam românesc, nimeni altul decât regele Matei Corvin, fiul lui Iancu/Ioan de Hunedoara.
Cea mai mare victorie a lui Ștefan cel Mare contra Ungariei. Adversar, fiul lui Iancu de Hunedoara
În 1467, la zece ani de la preluarea scaunului domnesc al Moldovei, Ștefan cel Mare încă se lupta cu pretențiile de suzeranitate ale regilor Poloniei și Ungariei.
Dacă pe primul îl aceptase, temporar, ca suzeran, nu același lucru avea de gând să-l facă și față de Matei Corvin, cel care a ocupat tronul Ungariei între 1458-1490.
Era fiul lui Iancu de Hunedoara, fostul voievod al Transilvaniei, dar și regent al Ungariei, iar prin sângele său curgea cel românesc, venit dinspre bunicul său, Voicu.
Citește și: Care voievod român era supranumit Cavalerul Alb? A fost tatăl unui mare rege al Ungariei
Dar, la acel moment, cei doi conducători erau într-o dispută crâncenă. Unul dintre motive era faptul că Matei Corvin îl adăpostea pe fostul domnitor moldovean, Petru Aron, ucigașul tatălui lui Ștefan, Bogdan al II-lea.
Iar Ștefan nu putea dormi liniștit până nu răzbuna fapta cumplită a celui care, de fapt, îi era chiar unchi, relațiile de familie nefiind deloc, în acele vremuri, o garanție a siguranței.
O altă pricină a tensiunii moldo-ungurești era dorința lui Matei Corvin de a impune pe tronul Moldovei un domn aservit intereselor sale.
Bătălia de la Baia a avut loc în 14-15 decembrie 1467 - Foto: ortodoxinfo.ro
Astfel, în 1467, regele adună o oaste de 40.000 de cavaleri, nu înainte de a potoli o răscoală a secuilor de care Ștefan nu era străin.
La 11 noiembrie, ungurii se aflau deja la Brașov, iar următoarea destinație era pasul Oituz, trecerea spre Moldova.
Bine întărit de către voievodu moldovean, pasul se dovedește o nucă tare pentru Matei Corvin, luptele surde din trecătoare făcân multe victime printre ostașii săi.
Totuși, el reușește să treacă, iar la 19 noiembrie devastează târgul Trotușului. Într-0un act de mare cruzime, ungurii n-au cruțat nici măcar copiii și preoții.
Ștefan cel Mare a executat după luptă 40 de boieri trădători
Aceeași soartă o au Bacăul și Romanul, astfel că se părea că armata lui Corvin avea să cucerească și Suceava, Cetatea de Scaun a lui Ștefan.
Anticipând următoarea mișcare a ungurilor, la 15 decembrie 1467, Ștefan cel Mare, alături de 12.000 de oșteni, asediază Romanul, locul de campare al armatei ungare, după ce incendiase orașul din toate părțile.
Luptele sunt extrem de violente, cu multe victime de ambele părți. În zorii zilei, panicați, ungurii încep să se retragă în dezordine.
Citește și: Ce a fost „Sultanatul femeilor”, început de Hurrem, soția lui Suleyman Magnificul?
Până și regele Matei Corvin este rănit grav de o săgeată cu trei vârfuri și de către o lance. Doar indecizia vornicului Isaia de a ataca acolo unde îi ordonase Ștefan voievod face ca regele să rămână necapturat și să ajungă, alături de rămășițele armatei sale, înapoi în Ungaria.
Iată cum descria evenimentele cronicarul Grigore Ureche - cu ortografia acelor vremuri - în „Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara”, scrisă la aproape două secole de la lupta respectivă.
Matei Corvin a fost regele Ungariei între 1458-1490 - Foto: arhiva
„Văzându Mateiaşu craiul volniciia lui Ştefan vodă că nu o poate supune, strângându multă oaste a sa şi luundu ajutoriu şi de la alţii, au purces în anii 6975 (1466) şi au tras spre Moldova. (…)
Socotind ca să nu rămâie vreun unghiu nepipăit de dânsul, au lăsat drumul Sucevii, unde-l aştepta Ştefan vodă, şi la Bae ş-au întorsu calea şi au sosit la Bae, luni, dichemvrie 14 zile şi acolea, cum nu vrea avea nici o grijă de nici o parte, lăsându-ş oastea fără de nici o grijă, nici pază, ci la băuturi şi la prăzi.
Unde avându Ştefan vodă ştire şi prinzându limbă, marţi noaptea, dichemvrie 15, au aprinsu târgul asupra lor, cându ei era fără de nici o grijă.
Şi fiindu şi béţi şi negătiţi de război, i-au lovitu Ştefan vodă cu oaste tocmită în răvărsatul zorilor, de multă moarte şi pierire au făcut într-înşii.
Că ei nefiind tocmiţi de război, nimica de arme nu s-au apucatu, ci de fugă, nici urma să ia carii scăpa, că fiind noaptea, de nu ştiia încătro vor mérge, în toate părţile rătăciia, de-i vâna ţăranii în zăvoaie, prin munţi, unde vreo 12.000 pieriţi s-au aflatu.
Mai apoi şi însuşi craiul, rănitu de săgeată foarte rău, de-abiia au hălăduitu pre poteci, de au ieşitu la Ardeal”, menționa Ureche, conform ortodoxinfo.ro.
Citește și: Care a fost cea mai mare bătălie a românilor contra Imperiului Otoman? Victoria ce a rescris istoria
Deşi victoria lui Ştefan cel Mare a fost una destul de clară, acesta nu a fost mulţumit de faptul cum au acţionat mai multe corpuri din armata sa, simţindu-se trădat de o parte dintre boierii săi.
Fiind conştient că această trădare l-ar fi putut costa domnia sau chiar viaţa, domnitorul moldovean a dat ordin ca aproximativ 40 de boieri care nu acționaseră conform ordinelor sale să fie executați.
„La începutul domniei lui Ştefan cel Mare, mai mulţi boieri s-au arătat nemulţumiţi atât de politica externă, cât şi de politica internă a voievodului.
Astfel, în bătălia de la Baia, o parte dintre aceştia l-au trădat pe domnitor, care însă şi aşa a reuşit să-l învingă pe regele ungar Matei Corvin. Imediat după bătălia câştigată, peste 40 de boieri, mai mici sau mai mari, au fost traşi în ţeapă.
Printre aceştia s-a numărat şi vornicul Crasneş, care împreună cu cetele sale nu a participat la bătălie, permiţându-i regelui ungar să scape cu viaţă”, a explicat istoricul sucevean Ilie Gliga.
Dornic să arate că Moldova nu mai este un loc deschis jefuitorilor, anul următor voievodul a pătruns în Ardeal, prădând și pedepsind trupele ungurești pentru cutezanța de a se fi opus moldovenilor.
În urma umilinței trăite, Matei Corvin n-a mai îndrăznit să aibă pretenții la principatul Moldovei.
Citește și: Câte războaie a purtat Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei? „Am fost învingător în 34”
Mai mult, cei doi conducători creștini aveau să încheie o alianţă în 1475 când pericolul otoman a făcut ca cele două părţi să lupte împreună împotriva turcilor în marea izbândă de la Vaslui.
Iar la sfatul lui Ștefan, în 1476, Matei Corvin îl va elibera pe Vlad Țepeș după ce-l ținuse prizonier pe nedrept vreme de 10 ani. Însă, față de Moldova el și-a învățat lecție pentru tot restul domniei sale de 32 de ani.
