Călin Georgescu spune că rușii „nu au venit niciodată în România”. Realitatea: au impus 50 de ani de comunism
Fostul candidat pro-Putin și pro-rus Călin Georgescu pretinde că rușii nu au venit niciodată în România. O minciună. Rusia invadat de 12 ori teritoriul României. 35.000 soldați sovietici au staționat în România între 1948 și 1958 impunând comunismul pentru jumătate de secol.
Călin Georgescu și-a declarat admirația pentru dictatorul Vladimit Putin. Georgescu se închină la Rusia pretinzând că „șansa României este înțelepciunea rusească”.
Călin Georgescu a mistificat din nou istoria într-un diaolog avut cu jurnalistul Marius Tucă.
Călin Georgescu spune că rușii „nu au venit niciodată în România”. Realitatea: au impus 50 de ani de comunism
Marius Tucă l-a întrebat ironic pe Călin Georgescu - „Nu mai vin rușii?”. Călin Georgescu a răspuns foarte serios - „Dar ce, au venit vreodată”?
Declația lui Călin georgescu este stupefiantă. Și la școală se predă despre ocupația sovietică a României care a culminat cu impunerea regimului comunist pentru o perioadă de 50 de ani.
Armata Roșie sovietică care își spunea „eliberatoare” a stat în România din 1944 până în 1958. În acestă perioadă, pe teritoriul României au staționat în jur de 30.000 de soldați sovietici, cu un vârf de 100.000 la începutul ocupației.
Cu ajutorul și sub presiunea Armatei Roșii sovietice a fost impus regimul comunist în România. Acesta a durat 50 de ani și a însemnat sute de mii de românii băgați în pușcărie, naționalizare, foame, frig, lipsa libertății.
Cum a instaurat Armata Roșie comunimsul în România?
Partidul Comunist din România a fost înființat la 8 mai 1921, iar vreme de 23 de ani a fost condus doar de personaje străine de țară, de o altă naționalitate, dar impuse de Kremlin.
A existat o singură excepție, Gheorghe Cristescu, supranumit „Plăpumarul” - tatăl Miss România 1934, Tita Cristescu - care a fost liderul partidului între 1923-1926.
Citește și: Misterul morții Miss România, fiica primului lider al PCR. Suspectul, tatăl unui regizor celebru
Inițial, organizația s-a numit Partidul Comunist din România (PCdR), fiind doar o filială a Cominternului, cunoscut și ca Internaționala a III-a, care conducea lupta comuniștilor pentru a prelua puterea în țările europene.
Citește și: În ce clădire Regele Mihai a schimbat cursul istoriei, la 23 august 1944? Era lângă Palatul Regal
În 1948, partidul și-a schimbat denumirea în Partidul Muncitoresc Român (PMR), pentru ca din 1965 să devină Partidul Comunist Român (PCR).
În privința numărului de membri, multă vreme s-a vehiculat cel de 1.150, el fiind oferit prin mărturia lui Gabriel Bălănescu din 1981, cel care a fost coleg de celulă la Moscova cu Eugen Cristescu, fostul Director General al Serviciului Special de Informaţii.
Cum ne-au „legat” rușii pentru 50 de ani?
La 30 august 1944, primele trupe ale Armatei Roșii „eliberatoare” au intrat în București prin Colentina, fiind întâmpinată inclusiv de reprezentanți importanți al comuniștilor, printre care se aflau și Nicolae Ceaușescu, abia eliberat din închisoarea Jilava, dar și Elena Petrescu, viitoarea sa soție.
Armata Roșie a intrat în România prin contraofensiva declanșată împotriva forțelor naziste, cu care țara noastră era aliată la acea oră.
Rusia/URSS a impus țării sistemul comunist, apoi a trecut la stoarcerea de bogății a României, totul făcându-se „în contul datoriei de război”.
Citește și: Cum a fost forțat Regele Mihai să abdice? Trucurile folosite de Petru Groza și Gheorghiu-Dej
Cu câteva zile înainte de actul de la 23 august, fusese organizată și evadarea din lagărul din Tg. Jiu a fruntașului „de facto” al comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej și a altor „tovarăși” care în acea zi se afla în siguranță, într-o casă din Râmnicu Vâlcea.
După scurtă vreme, Dej a ajuns în București unde a preluat conducerea PCdR, chiar dacă în țară a fost trimisă Ana Pauker, omul de încredere al lui Stalin, care, la sosirea în România le-a reproșat coegilor români că nu au așteptat Armata Roșie pentru a-l da jos pe Antonescu, astfel încât sovieticii să-și asume meritul acelei acțiuni.
De la finalul lunii august a mai durat aproximativ o jumătate de an, pentru ca o bună parte din puterea din România să încapă, în mod oficial, pe mâna comuniștilor.
După guvernul Sănătescu, în 6 decembrie 1944, a fost instalat un nou prim-ministru, generalul Nicolae Rădescu, care avea să devină ultimul președinte al Consiliului de Miniștri - denumirea oficială a guvernului - înainte de perioada comunistă.
Dar presiunile sovieticilor pentru accederea la putere a comuniștilor erau tot mai mari. Pe acest fond, a avut loc, între 4-11 februarie 1945, la Ialta, în Crimeea, și întâlnirea „Celor trei Mari”, prședintele SUA, FD Roosevelt, premierul Marii Britanii, Winston Churchill și liderul absolut al URSS, IV Stalin.
România a căzut în sfera de interese a Uniunii Sovietice.
Vîșinski impune guvernul comunist în România
În acest context, la 27 februarie 1945, Andrei Vîşinski, ministrul adjunct sovietic al Afacerilor Externe, ajunge în Bucureşti şi cere imediat o audienţă la Rege pentru a doua zi.
Vîşinski i-a dat Regelui un ultimatum bătând la propriu cu pumnul în birou.
Ruşii îi forţau mâna Regelui să îl numească pe dr. Petru Groza, reprezentantul Frontului Naţional Democrat, partid-umbrelă sub care se adăposteau Partidul Comunist din România şi formaţiunile politice cripto-comuniste din jurul său.
În această situație, la 6 martie 1945, Groza a devenit președintele Consiliului de Miniștri, primul guvern condus și dominat de comuniști din istoria țării noastre.
Chiar a doua zi după instaurarea guvernului Petru Groza, pe 7 martie, a avut loc întâlnirea Anei Pauker cu Evgheni Suhalov, trimisul Cominformului, continuatorul Cominternului, în cadrul căreia acestie i s-a înmânat un plan în 10 puncte de comunizare a Românie.
Instalarea comunismului pentru 50 de ani
Regele Mihai a încercat să se opună, atât cât a fost posibil, acestui curs al istoriei țării, inclusiv prin greva regală din perioada 21 august 1945-7 ianuarie 1946, declanșată în urma refuzului lui Petru Groza de a demisiona, așa cum îi solicitate suveranul.
În acea perioadă, Mihai I a refuzat să semneze actele guvernului Petru Groza și să primească miniștrii în audiență, cabinetul funcționând, de fapt, în ilegalitate. Dar zarurile fuseseră aruncate deja, ajutorul, intervenția puterilor occidentale la care spera Regele namaivenind.
România a fost lăsată pe mâna Rusiei, ultimul bastion al vechii lumi - monarhia - fiind dezintegrat la 30 decembrie 1947, odată cu forțarea abdicării Regelui Mihai.
Armata sovietică avea să rămână staționată în România timp de 10 ani până în 1958.
Pentru țară începea o lungă și întunecată „iarnă comunistă” care, deși a avut și micile sale momente de aparent dezgheț, a aruncat țara într-un „somn al rațiunii” ale cărui vise mai nasc chiar și astăzi monștri.
Teritoriul României a fost de 12 ori invadat de Rusia
Newsweek a scris că rușii au invadat teritoriul românesc de nu mai puțin de 12 ori, în ultimele trei secole.
Citește și: Cine a fost prințesa română care putea fi țarina Rusiei? A avut un fiu cu Petru cel Mare
Reamintim doar invazia rusă din 1940.
Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, Comisarul Poporului (n.r. - ministru) pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei și „transferul” părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nici nu au mai așteptat răspunsul țării noastre, nici mutarea românilor din acele zone. Pe 28 iunie 1940, tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.
Pe larg, în link-ul de mai jos:
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
CONCLUZIE Admirația lui Călin Georgescu pentru Putin șterge crimele făcute de Armata Roșie în România și cei 50 de ani de comunism impuși de sovietici.
