România se numără printre fruntașele UE la autobuze și microbuze pe cap de locuitor. Rata motorizării rutiere e aproape dublă, de exemplu, față de Ungaria și aproape triplă față de Austria. Motivul are legătură cu infrastructura feroviară
Cale Ferata
Modernizarea căilor ferate din România merge cu frâna trasă. În ciuda lucrărilor efectuate anul trecut, la finalul lui 2025 trenurile nu au ajuns nici la timpii de acum 30 de ani, din „anii de glorie”. De timpi mai buni, nici nu se pune problema decât pe câteva segmente scurte.
Marea Neagră și Marea Egee, adică România și Grecia, vor fi legate de o autostradă și o cale ferată modernă. Uniunea Europeană a dat prioritate maximă proiectului, iar autoritățile de la București, Sofia și Atena vor semna un acord în noiembrie.
Un nou pas important a fost făcut în cadrul lucrărilor de modernizare a căii ferate Braşov-Sighişoara pentru viteze de până la 160 km/h. A fost săpat Tunelul Mureni cu o lungime de 740 metri.
Acum 156 de ani, în 1869, trenul cu aburi parcurgea 67 km între București și Giurgiu în 90 de minute. Dar din 2005, când s-a rupt podul de la Grădiștea, merge 115 km, ocolind. Podul a fost în sfârșit refăcut în 2024, iar rușinea feroviară va fi ștearsă în trei ani.
În timp ce rețeaua feroviară de mare viteză (peste 250 km/h) din UE a ajuns la 8.556 km în 2023, România n-are nicio linie. Și nici nu va avea prea curând. Modernizările liniilor s-au făcut și se fac cu traverse din beton pentru maximum 160 km/h. Dar, se pun și traverse din lemn.
Infrastructura feroviară a României e la pământ. În general, viteza medie comercială nu depășește 40-45 km/h. Doar pe câteva cioturi se pot atinge 160 km/h și nu există niciun proiect de linie de mare viteză. Problema? Master Planul pentru Transporturi al premierului Ponta.
Motivul pentru care un bărbat s-a legat cu lanțuri și cătușe de un tren în Târgu Mureș. Ce spun polițiștii și de ce a făcut acest lucru? Cum a scăpat cu viață?
