Primul sector al căii ferate Cluj – Oradea, modernizat ieftin și prost. Viteză de 100 km/h, în loc de 160 km/h

Modernizarea primului sector din cele patru spre Oradea și, mai departe, până la granița cu Ungaria, ale magistralei feroviare M300, care pleacă de la Cluj și ajunge la Aghireșu, după 30,41 kilometri, este în grafic, dar, din păcate, după finalizare, trenurile nu vor câștiga prea mult timp.

Citește și: Anchetă pentru abuz de poziție dominantă, la CFR. Nu ar fi electrificat special anumite linii

Primul sector al căii ferate Cluj – Oradea, modernizat ieftin și prost. Viteză de 100 km/h, în loc de 160 km/h

„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu pe care i-am filmat din dronă.

Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani.

Este primul sector din cele patru spre Oradea și mai departe până la granița cu Ungaria.

Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, a ajuns la 55% stadiu fizic.

Realitatea din teren o confirmă: aproximativ jumătate e gata.

Zona urbană este mai întârziată: avem fundația și stâlpii catenarei dar prea puțină șină.

Podul din Cluj de la începutul filmării nu va fi demolat complet, ci se vor păstra pilele, se refac doar banchetele cuzineților și se pune tablier nou.

Citește și: CFR pe butuci. Trenuri blocate în gări. Directorul: apartament de 1.000.000€, plătește 14.000€ rate

La celebra Tăietură a Turcului rămâne cum am stabilit: o soluție arhaică anti-călători feroviari, anti-pietoni, anti-cicliști și anti-siguranță cu menținerea trecerii la nivel în buricul târgului, lipită de un parc industrial și o stație de tren... "metropolitan". Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități.

Citește și: Modernizarea căilor ferate din România: Încă nu s-a ajuns la timpii de acum 30 de ani, din „anii de glorie”

Conform declarațiilor oficialilor CFR, se încearcă un "joint venture" cu proprietarii de utilități care să suporte o parte din costuri și din bătaia de cap, de genul "puneți voi o țeavă, rezolvăm noi cu terenul".

Salutăm creativitatea birocratică a CFR, nu și inteligența celor care au uitat că pasajul se execută în oraș unde e plin de cabluri și țevi de tot felul.

După ce ieșim din zona metropolitană avem destul de multă cale de rulare așezată: traverse, șină fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire.

Cele două poduri cu zăbrele sunt pe poziție. Consolidările sunt gata.

Progresul e satisfăcător și sunt șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină-traversă suficient ca să se încadreze la încasarea banilor din PNRR.

În caz că vă întrebați, traseul rămâne plin de viraje care permit viteze de 80-100 km/h în loc de 140-160 km/h cum găsim pe Coridorul Rin-Dunăre.

La fel cum vom avea și pe Craiova-Caransebeș, s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, ca să se eficientizeze costurile uriașe (în ton cu întârzierile) pe care le înregistrăm pe coridorul principal”, relatează specialiștii Asociației Pro Infrastructură, pe Facebook.