Calea ferată din Moldova are o miză care depășește transportul de pasageri și marfă. Legăturile cu Ucraina și Republica Moldova, dar și rolul rețelei în mobilitatea cu utilizare duală, ridică semne de întrebare privind finanțarea marilor proiecte.
Cale Ferata
Reabilitarea și modernizarea căilor ferate din România înregistrează un nou „record” de viteză. Pe un ciot de 22 de kilometri ai Magistralei 200, parte a coridorului feroviar Rin-Dunăre din România, lucrările au ajuns la 82% în 9 ani. În ultimul an, progresul a fost de doar 3-4%.
Emiratele Arabe Unite (EAU) au inaugurat prima cale ferată și „Expresul Deșertului”, primul tren care străbate această țară. Biletul costă 70 lei pentru 250 km. În comparație, în România, o călătorie cu trenul București - Constanța (230 km) e 92 lei, la clasa a II-a.
CFR SA anunţă o tentativă gravă de afectare a siguranţei feroviare, pe linia Dărmăneşti-Cacica, după ce mecanicul trenului a observat pe şine trei traverse amplasate de persoane neidentificate.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că sunt jaloane din PNRR care nu pot să fie îndeplinite,iar aceasta din motive obiective.
O firmă românească de construcții feroviare lucrează la modernizarea unei căi ferate din Germania pentru ca trenurile să poată atinge viteze de până la la 320 km/h. România, însă, nici nu visează la așa ceva. Modernizează magistralele pentru viteze de maximum 160 km/h.
România se chinuie de aproape doi ani și jumătate să electrifice și să modernizeze 166,7 km de cale ferată care leagă Transilvania de granița cu Ungaria. Lucrările au ajuns la abia la 42%. Iar maghiarii se plâng că nu pot ajunge din Ungaria la Cluj cu trenul, cu 160 km/h.
Serbia și Ungaria fac teste pentru trenul de mare viteză care va lega Belgrad de Budapesta. În acest timp, în România, viteza medie a trenurilor de pasageri este de 60 de km/oră iar întârzierile totale sunt imense.
