Starea de urgență sub care a funcționat România, începând cu 16 martie și până în 15 mai, din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a cauzat o serie de probleme nu doar pentru sistemul medical, ci și în privința legislației.
Starea de urgență sub care a funcționat România, începând cu 16 martie și până în 15 mai, din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a cauzat o serie de probleme nu doar pentru sistemul medical, ci și în privința legislației.
10% dintre decesele înregistrate din cauza epidemiei de coronavirus s-au produs în centre pentru îngrijirea vârstnicilor și centre pentru persoane cu dizabilități, conform datelor oficiale adunate până în 10 mai.
În ultima perioadă, s-a discutat foarte mult pe tema mortalității induse de noul coronavirus. Polemica a scindat societatea românească în două tabere.
Imediat după ce Covid-19 a fost definit de Organizația Mondială a Sănătății, în încercarea de a găsi modalități de prevenție, predicție a evoluției și terapie, în spațiul public au apărut o serie de informații despre efectul unor anumite medicamente.
E greu să fii ministrul Educației în România, oricum. Dar să fii ministrul Educației pe timp de pandemie este de-a dreptul o aruncare în gol cu parașuta împachetată de altcineva – nu știi cum se termină.
Statele occidentale fac primele demersuri pentru reluarea cursurilor după închiderea școlilor în cotextul pandemiei de coronavirus. Măsurile guvernamentale sunt primite cu rezerve, cea mai mare temere fiind posibila infectare a copiilor.
În ultimele zile toată lumea s-a inflamat în fața demisiilor înregistrate în sistemul de sănătate. O astfel de știre a scindat societatea în două tabere.
China a suferit numeroase schimbări de-a lungul istoriei, iar ultimul secol a modelat-o foarte mult, datorită globalizării, prin colonialismul european și ulterior prin Războiul Civil și Al Doilea Război Mondial.