EȘEC Exercițiu de pandemie plătit de UE, ignorat complet. Avertimentele cercetătorilor din „PANDEM”

DE Petre Bădică | Actualizat: 16.04.2020 - 16:39
Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Uniunea Europeană a finanțat un proiect de cercetare care să îi spună ce măsuri trebuie luate și ce îi lipsește pentru situația în care se va confrunta cu o nouă pandemie.

SHARE

Proiectul s-a numit „PANDEM” și s-a desfășurtat între 2015 și 2017. Proiectul a fost coordonat de Universitatea Națională a Irlandei Galway. Pe parcurs, cercetătorii au avut întâlniri cu reprezentanția ai UE și au organizat o conferință finală.

UE nu a învățat din proiectul „Pandem” cum să trateze pandemia de coronavirus

Proiectul a fost prezentat pe pagina cordis.europa.eu.

Sub titlul „Pregărind UE pentru următoarea pandemie”, se menționează că „timp de 18 luni, proiectul PANDEM va face o serie de recomandări pentru a ajuta UE în cazul în care s-ar confrunta cu o potențială pandemie”.

Este remarcat faptul că Europa nu este străină de pandemii, amintindu-se febra spaniolă, care a făcut între 50 și 100 de milioane de victime la începuul secolului al XX-lea, dar și crizele medicale pricinuite de SARS, Zika, Ebola sau MERS-CoV.

„Proiectul PANDEM (Pandemic Risk and Management Emergency) a fost inițiat tocmai pentru că această amenințare crește chiar și în Europa. Coordonat de Universitatea Națională din Irlanda, proiectul de 1,3 milioane euro constată convergența factorilor de risc care determină apariția bolii/pandemiei viitoare, împreună cu diseminarea agenților patogeni cu potențial pandemic”, arată prezentarea.

„UE admite că există o amenințare din ce în ce mai mare la adresa sănătății, reprezentată de pandemii”, spune profesorul universitar Máire Connolly, coordonatorul PANDEM.

„În Europa, creșterea numărului de pasageri care folosesc companiiile aeriene, hub-uri de călătorie tot mai numeroase fac ca o potențială boală (virus) să ajungă în câteva ore într-un oraș european.

Europa are o populație mare de peste 750 de milioane de oameni și orașe dens populate… Adăugați la aceasta: circulația continuă a virusurilor (gripei) între păsări, porci și oameni și potențialul unei degajări accidentale de agenți patogeni periculoși dacă măsurile de biosiguranță nu sunt puse în aplicare strict”.

Proiectul își propunea să ofere informații și soluții în cazul în care statele membre ale Uniunii Europene se confrună cu o epidemie.

„PANDEM va contribui la reducerea consecințelor de sănătate, sociale, economice și de securitate ale viitoarelor pandemii, astfel încât societatea să fie mai bine pregătită la nivel regional, național, UE și global.

PANDEM se concentrează pe nevoile și cerințele celor chemați să reacționeze din prima linie în toată gamă de gestionare a riscurilor pandemice.

Având în vedere contextul transfrontalier și multisectorial al provocării pentru sănătate și securitate pentru consolidarea capacității de gestionare a riscurilor pandemice, se va aplica o metodologie bazată pe sisteme și rezultatul final va fi dezvoltat pentru a fi utilizat într-un cadru pan-european”, scriu autorii.

Trei tipuri de concluzii

Au fost identificate patru scenarii diferite care au explorat impactul unor agenți patogeni diferiți, printre care și un virus care generează boli respiratorii (cum este cazul COVID 19).

Pentru fiecare din posibilele pandemii, s-au făcut câte un scenariu, urmărindu-se o cronologie pe diferite scări geografice, pentru a identifica amenințările și lacunele actuale.

Într-un al doilea stadiu al cercetării au fost identificate lucrurile pozitive și lipsurile în practicile de supraveghere.

Aspecte pozitive identificate: există bune practici în domeniul supravegherii și evaluării riscurilor, care consistă și în: colaborarea experților în diferite rețele (de exemplu, sănătate publică și veterinară), schimbul de informații și evaluarea riscurilor prin ECDC și OMS, procesele standardizate la nivel național etc.

La toate nivelurile, existența procedurilor și a echipelor pregătite a fost considerată esențială.

Neajunsuri: instruirea personalului medical legat de bolile rare, instruirea pentru investigarea focarelor, acorduri pentru o mai bună informare, partajarea, automatizarea colectării unor tipuri de date de supraveghere și un management eficient pentru ca personalul să nu fie covârșit de criză.

Comunicarea trebuie adaptată la modul de manifestare a fiecărei pandemii.

Guvernață și cadru juridic: Statele nu au o abordare comună din punct de vedere legal și etic pentru un scenariu pandemic. Asta face comunicarea dintre state mai dificlă..

Un eșec de proporții

În pofida banilor cheltuiți, a semnalelor de alarmă și soluțiilor din proiectul Pandemic, UE a fost prinsă nepregătită de pandemia de coronavirus. Numărul morților a ajuns la peste 18.000 în Spania, 21.600 în Italia, 3.800 în Germania, 17.100 în Franța, 12.800 în Marea Britanie și aproape 400 în România.

Un scenariu și cu implicarea României

Newsweek România a scris că România a organizat în 2019, pe când exercita președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, un exercițiu internațional care analiza capacitatea de reacție în cazul unui virus care se răspândește cu repeziciune.

Participant din partea guvernului României a fost secretarul de stat Raed Arafat, care ocupă și azi aceeași poziție de secretar de stat în Ministerul de Interne.

Demnitarul spune că a atras atenția decidenților externi, dar și autorităților de la București că nimeni nu este pregătit să facă față unei epidemii similare cu cea cu care ne confruntăm în prezent.

Arafat a precizat că, în 2019, a întâmpinat rezistență în țară la propunerea de a cumpăra echipamente necesare în timpul unei pandemii mondiale precum cea de coronavirus.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -