Starea de urgență versus starea de alertă. Legi care încing spiritele

DE Ramona Ursu | Actualizat: 22.05.2020 - 15:01
Foto: INQUAM PHOTOS/ Adel Al Haddad

Starea de urgență sub care a funcționat România, începând cu 16 martie și până în 15 mai, din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a cauzat o serie de probleme nu doar pentru sistemul medical, ci și în privința legislației.

SHARE

Odată cu starea de alertă, din 18 mai, au apărut noi modificări legislative. Una dintre cele mai mari controverse s-a dus în jurul deciziei Curții Constituționale a României din 6 mai, prin care a fost admisă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la amenzile date în perioada stării de urgență.

Curtea a declarat neconstituționale aceste amenzi, CCR motivându-și decizia prin faptul că sancțiunile au fost prea generale și lăsate la interpretarea agenților de poliție.

În aceste condiții, cele 300.000 de amenzi date în perioada stării de urgență, în valoare de 600 de milioane de lei, au devenit neconstituționale, odată cu hotărârea Curții, putând fi anulate prin atacarea lor în instanță.

Motivarea CCR

În motivarea deciziei privind amenzile date în starea de urgență, judecătorii CCR au precizat că „normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu uşurinţă, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei contravenţiei“.

În aceeași motivare se mai arată că „norma trebuie redactată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să fie apt să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte.

Altfel spus, legea trebuie să definească în mod clar contravenţiile şi sancţiunile aplicabile, fiind necesar ca destinatarul normei să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională“.

Hotărârea CCR a fost contestată de o parte a societății civile și de unii politicieni, care acuzau că i-ar răsplăti pe cei care au nerespectat legea.

Premierul Ludovic Orban a spus, imediat după ce s-a pronunțat CCR, că este „o sentință care mă șochează și care are un vădit caracter politic și care este luată în favoarea minorității care încalcă legea. Este o invitație la încălcarea legiii și la anarhie“.

Premierul a mai subliniat că amenzile pentru nerespectarea măsurilor impuse prin ordonanțele militare nu erau suspendate prin hotărârea CCR, ci doar reveneau la valoarea lor de dinaintea emiterii ordonanței de urgență declarate neconstituționale.

Soluția legală

Numărul mare al amenzilor și faptul că acestea ar putea fi constestate a ridicat inclusiv problema unei eventuale blocări a activității instanțelor.

S-a vorbit, pe de o parte, despre un act normativ care ar putea fi adoptat de Guvern, sau de o lege care să treacă prin Parlament, care să anuleze cele 300.000 de amenzi.

Până la finalizarea stării de urgență, în 15 mai, o soluție legislativă de acest tip nu a fost adoptată. Avocatul Mihai Voicu a explicat, pentru Newsweek România, că, până la o lege care ar putea anula amenzile prevăzute de hotărârea CCR, singura variantă e de a le contesta în instanță, în termen de 15 zile de la încetarea stării de urgență. 

„Nu m-aș aștepta să văd amnistii, pentru că mi-e teamă că vom mai avea nevoie de norme sancționatorii, chit că acum nu le-au făcut bine, din punct de vedere constituțional. Dar s-ar putea să mai avem și pe viitor nevoie să stabilim sancțiuni.

Amenzile mari de acum au fost biciul cu care să se disciplineze lumea să respecte niște norme total atipice și greu de suportat, așa cum am avut în starea de urgență. Prin urmare, ca să disciplinezi pe cineva, mai ales în partea asta de lume și mai spre sudul Europei, ai nevoie de norme imperative și de sancțiuni dure. Cam acesta a fost raționamentul sancțiunilor.

De același mecanism, mai bine făcut din punct de vedere juridic și constituțional, o să aibă nevoie și mai încolo, în contextul în care se vorbește despre un val doi al pandemiei de COVID-19.

Dar vor mai fi tot felul de alte situații în care vei vrea să te ajuți, ca leguitor, de instrumentul acesta de coerciție.

Dacă azi dai o lege de sancționare a celor care nu respectă niște norme, iar mâine dai o altă lege prin care spunem că i-am iertat pe toți, cam care va fi efectul, data viitoare, când dăm amenzi? Nu va mai respecta nimeni nimic“, a explicat avocatul.

Mihai Voicu a mai precizat că, în lipsa unei amnistii, „amenzile trebuie contestate în instanță. Sfatul juridic corect este atacarea în instanță a acestor amenzi din partea celor care se consideră nedreptățiți de amendă.

Însă trebuie contestate în termen de 15 zile, care a început să meargă de la încetarea stării de urgență. Iar dacă va interveni o lege pe deasupra care să rezolve toate aceste amenzi, atunci o să rămână procesul fără obiect.

Dar dacă o astfel de lege nu vine și te prinde fără o contestație în instanță, te vei trezi cu amenda, mai devreme sau mai târziu, și cu o executare ca atare, dacă nu o plătești“.

Amenzile din starea de alertă

Odată cu încetarea stării de urgență, România a intrat, din 18 mai, în baza unei legi votate de Parlament în 13 mai, în starea de alertă.

Odată cu această lege au fost stabilite și faptele care sunt considerate contravenții, pe perioada stării de alertă, valoarea amenzilor fiind stabilită între 500 și 15.000 de lei.

„Amenzile trebuie contestate
în 15 zile, termen care a
început să meargă de la
încetarea stării de urgență“

Mihai Voicu, avocat

Între altele, contravențiile stabilite în starea de alertă sunt: împiedicarea de către orice persoană fizică a executării măsurilor de evacuare temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată (amendă de la 500 lei la 2.500 lei), împiedicarea de către orice persoană fizică a distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele și animale afectate (amendă de la 500 lei la 2.500 lei);

împiedicarea de către orice persoană fizică, a efectuării lucrărilor referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii (amendă de la 500 lei la 2.500 lei), nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor (amendă de la 500 lei la 2.500 lei);

nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu stabilite (amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei).

Funcționarea instanțelor

Pe de altă parte, un lucru care ține de domeniul justiției și care a fost discutat în ultimele luni a atins activitatea instanțelor, încetinită din cauza stării de urgență.

În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat, încă de la finele lunii aprilie, că va continua activitatea și în iulie, fără ca magistrații să își ia vacanță.

În privința celorlalte instanțe, până la finalul stării de urgență, în 15 mai, Consiliul Superior al Magistraturii nu luase o decizie.

Reprezentanții CSM au declarat pentru Newsweek România, că se luase în discuție acest subiect, care viza atât organizarea și dotarea instanțelor cu echipemente astfel încât ședințele de judecată să poată fi ținute în condiții de siguranță medicală, cât și prelungirea, pe timpul verii, a activității magistraților.

____________________

Citește și

Când ar putea fi gata primul vaccin împotriva coronavirusului, SARS-COV 2

Antiinflamatoarele în contextul COVID-19. Ce este demonstrat și ce nu

Cât de corecte sunt datele despre mortalitatea SARS-COV-2

Cum poate fi repornită economia, după ce PSD a golit trezoreria

Liberalii, sub asediul PSD, CCR și al Avocatului Poporului. Cine decide data alegerilor

Oficiul pentru Achiziții Centralizate, creat de Dăncilă, a luat doar hârtie înainte de pandemie

VIDEO Infodemia tâmpește România. Minciunile despre COVID-19

Operațiunea vacanța de vară. Unde putem merge și cum

Școala online va bântui și la toamnă

PSD nu a putut deschide Biblioteca Virtuală, care ar fi ajutat elevii, în pandemie

Efecte psihologice ale pandemiei de coronavirus. Explicațiile experților

„Zona roșie“ din asistența socială. Cine a fost abandonat în starea de urgență

Pandemiile, specialitate chinezească

Antecedentele mortale ale Chinei în materie de sănătate mondială

_______________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -