VIDEO Cum ne afectează criza politică și economică la nivel psihologic? Ce rupturi se creează între noi
Instabilitatea politică și economică nu lovește doar în venituri, facturi și nivelul de trai. Psihologul Keren Rosner explică pentru Newsweek România cum stresul prelungit afectează mintea, familia, relațiile sociale și încrederea în ceilalți.
România traversează de mai multă vreme o perioadă de instabilitate politică și economică. Nu este o criză de câteva zile, ci o stare prelungită, care începe să fie resimțită nu doar financiar, ci și psihologic.
Psihologul Keren Rosner a explicat, pentru Newsweek România, că impactul unei asemenea situații nu se limitează la grija pentru bani sau la presiunea facturilor. Când nesiguranța persistă, ea intră în viața de zi cu zi, modifică relațiile, slăbește capacitatea de concentrare și creează rupturi în familie și în societate.
Keren Rosner: „Vorbim deja de un traumatism psihologic colectiv”
Psihologul spune că instabilitatea economică prelungită are efecte mult mai profunde decât o criză scurtă, punctuală.
Citește și: VIDEO De ce nu mai avem umor și ne sare țandăra din orice? „Ce se întâmplă acum e o reglare de conturi”
„Dacă ar fi o criză care durează o perioadă limitată, individul se mobilizează ca în fața unui pericol și încearcă să rezolve problema. Însă atunci când persistă, nu mai vorbim de mobilizare sau de reacția «luptă sau fugi», ci vorbim deja de un traumatism psihologic colectiv pe care îl simțim toți. Nu există excepții”, a explicat Keren Rosner.
Primul efect apare la nivel cognitiv. Oamenii ajung să fie preocupați permanent de prezent și de viitor: cum se vor descurca, cum își vor plăti facturile, ce se va întâmpla cu veniturile lor și cu nivelul de trai.
„Ești preocupat permanent de ceea ce se întâmplă, ce o să faci, cum o să te descurci, cum o să-ți plătești facturile. Mintea ajunge să fie preocupată aproape exclusiv de aceste probleme și observi că devii neatent, nu te poți concentra, ai impresia că nu mai este nimic important decât aceste lucruri”, a mai spus psihologul.
Citește și: VIDEO Care e primul lucru pe care trebuie să-l faci după un divorț? Ce este doliul de despărțire?
Această stare produce o uzură permanentă. Omul poate avea senzația că nu mai funcționează normal, fără să înțeleagă exact de unde vine epuizarea.
Criza lovește în identitatea individului
Keren Rosner arată că instabilitatea economică nu afectează doar bugetul, ci și felul în care individul se vede pe sine. Pentru mulți oameni, identitatea este legată de profesie, de capacitatea de a munci și de a produce venit.
„În momentul în care nu poți să mai ai nivelul de viață pe care l-ai avut cu o lună, două sau un an în urmă, începi să te îngrijorezi. Nu numai că te întrebi ce vei face, dar ai impresia că tu nu ești capabil, că nu te descurci, că nu faci față”, a explicat psihologul.
Chiar dacă problema este una macroeconomică, individul o poate interioriza ca pe un eșec personal. În loc să vadă criza ca pe o situație care afectează întreaga societate, ajunge să creadă că el nu este suficient de bun, suficient de adaptabil sau suficient de puternic.
„Această preocupare permanentă afectează integritatea sinelui, pentru că te izbește de o realitate căreia simți că nu îi poți face față”, a spus Keren Rosner.
Apar resentimente în familie
Una dintre primele zone afectate este familia. Problemele materiale, spune psihologul, sunt strâns legate de tensiunile domestice. Nu este vorba despre lux, ci despre lucrurile necesare, care devin tot mai greu de acoperit.
„Să nu uităm că problemele de familie sunt foarte mult legate de partea materială, de venituri. Nu mă refer la exces, la lux sau la o stare de bine peste medie, ci la cele necesare, care nu sunt un lux, dar care costă”, a explicat Keren Rosner.
Când o familie nu își mai permite să ofere copiilor ceea ce au nevoie sau să mențină același nivel de trai, apar discuții, reproșuri și tensiuni.
„Apar resentimente față de ceea ce se întâmplă, dar și resentimente unul față de celălalt, pentru că oamenii se acuză că nu fac suficient, că nu sunt suficient de adaptabili. Și deja apar probleme în familie”, a mai spus psihologul.
Rupturi sociale: oamenii refuză invitații și se izolează
Criza afectează și relațiile sociale. Când bugetul devine foarte strict, oamenii renunță la ieșiri, întâlniri și forme de socializare care, paradoxal, i-ar putea ajuta psihologic.
„Atunci când ai bugetul chibzuit, nu îți mai permiți să ieși atât de des în oraș. Nu îți permiți să te întâlnești cu prietenii. Din jenă sau din calcule pragmatice, amâni sau refuzi multe invitații”, a explicat Keren Rosner.
Această retragere socială produce o ruptură între oameni. Tocmai conexiunea cu ceilalți, care poate funcționa ca sprijin în momente dificile, este evitată din cauza austerității.
„Eviți tocmai ceea ce ai nevoie: socializarea, conexiunea cu ceilalți, care ajută în astfel de situații”, a spus psihologul.
Neîncrederea crește, iar oamenii caută vinovați
Pe fondul presiunii economice, apar tensiuni sociale și neîncredere. Oamenii încep să caute vinovați pentru situația în care se află.
„Vinovații sunt fie persoane politice, guverne, minorități, emigranți. Tot timpul găsești pe cineva care este vinovat de ceea ce se întâmplă și apar tensiuni sociale”, a explicat Keren Rosner.
Acest mecanism amplifică resentimentele și slăbește coeziunea socială.
„Apare neîncrederea în ceilalți, neîncrederea în clasa politică, neîncrederea că vei reuși, că vei face la un moment dat față acestor provocări”, a mai spus psihologul.
„Nu mai simți plăcere în ceea ce faci”
Un alt efect al stresului prelungit este aplatizarea emoțională. Omul nu mai simte aceeași bucurie în activitățile obișnuite, chiar și în cele care înainte îi aduceau satisfacție.
„La un moment dat apare o lipsă a plăcerii. Nu mai ai chef să faci nimic, pentru că atât de mult îți ocupă viața, mintea, preocupările tale, activitatea ta, să câștigi bani și să ai cele necesare, încât nu mai simți plăcere în ceea ce faci”, a explicat Keren Rosner.
Inclusiv locul de muncă poate fi perceput diferit.
„Mergi la serviciul pe care poate îl iubeai și care îți aducea satisfacție, dar nu mai mergi cu aceeași plăcere. Faci lucruri, dar lucruri restrânse, și nu mai ai aceeași plăcere de viață”, a spus psihologul.
Tinerii amână plecarea de acasă, familia și proiectele mari
Criza afectează puternic și tinerii, aflați în etapa în care ar trebui să își câștige autonomia. Mulți își fac calcule și ajung la concluzia că nu își permit să plece de acasă sau să își construiască o viață independentă.
„Tinerii care acum ar trebui să-și câștige autonomia, să aibă un job, să plece de acasă, încep să nu mai plece. Rămân acolo pentru că își fac niște calcule și nu se descurcă”, a explicat Keren Rosner.
Unii acceptă locuri de muncă sub nivelul lor de pregătire. Alții intră într-un ritm epuizant, cu mai multe joburi și muncă excesivă.
„Concluzia este: oricât aș munci, eu nu pot să strâng bani să am o casă, o mașină, voi fi tot timpul dependent de părinți sau n-o să fiu niciodată pe cont propriu. Este o dezamăgire foarte puternică sau o extenuare foarte rapidă”, a spus psihologul.
Pe termen lung, acest lucru schimbă planurile de viață.
„Vor amâna deciziile importante, adică nu vor întemeia familii, nu vor avea copii, nu vor avea proiecte mari, se vor mulțumi cu puțin”, a mai explicat Keren Rosner.
De ce cheltuiesc tinerii banii pe plăceri mici
Psihologul observă și un comportament aparent paradoxal: tinerii care câștigă puțin ajung să cheltuiască rapid banii, pentru că nu mai cred că pot economisi pentru obiective mari.
„Se observă la ora actuală în rândul tinerilor că sunt foarte cheltuitori. Nu au mulți bani, câștigă puțin, dar acei bani puțini îi cheltuie, pentru că au senzația că niciodată nu o să poată să strângă, să economisească, să aibă obiective mari”, a explicat Keren Rosner.
În lipsa unor perspective mari, apare recompensa imediată.
„Încearcă să se recompenseze prin plăceri mici. Fac niște cheltuieli excesive pe lucruri inutile și se axează pe consum”, a mai spus psihologul.
Vestea bună: oamenii pot schimba scara valorilor
Există însă și o parte pozitivă. În fața crizei, unele persoane se reorientează și își schimbă valorile. Renunță la comparația permanentă cu ceilalți și încep să prețuiască mai mult relațiile apropiate.
„Vestea bună este că multe persoane se reorientează și încep să se adapteze la un alt gen de viață. Cea mai importantă consecință este schimbarea valorilor”, a explicat Keren Rosner.
Pentru unii, această perioadă poate însemna o ieșire din logica aparențelor și a consumerismului.
„Persoane care poate preferau să aibă o viață care să epateze, să se compare și să arate celorlalți, încep să valorizeze foarte mult relațiile importante, relațiile de familie și alte valori care nu au legătură cu partea materială”, a spus psihologul.
Astfel, criza politică și economică nu produce doar scăderea nivelului de trai, ci și schimbări profunde în felul în care oamenii gândesc, simt, se raportează la familie, la societate și la propriul viitor.
