Mâncarea și produsele de îngrijire personală au fost întotdeauna mai scumpe în unele țări decât în altele, însă de ani de zile consumatorii semnalează o discrepanță care devine tot mai vizibilă.
Un exemplu elocvent îl reprezintă loțiunea tonică facială „Hautklar” de la Garnier. În Germania, această sticlă costă 2,75 euro, echivalentul a aproximativ 14 lei, un preț considerat accesibil pentru majoritatea consumatorilor germani.
Scandal la raft: cât costă același produs în Germania, Austria și România. Plătim prețuri duble
În Austria însă, exact aceeași sticlă se vinde cu 5,95 euro, adică peste 30 de lei. O diferență de peste două ori, pentru același produs, de la același retailer.
În România, același tonic poate fi găsit la un preț similar, de 30 de lei, însă aici contextul salarial face ca situația să fie mult mai greu de suportat pentru consumatori.
Diferența de preț între Germania și Austria a stârnit un adevărat scandal în rândul clienților austrieci. Oamenii se întreabă cum este posibil ca două țări vecine, în care DM funcționează ca parte a aceleași companii, să aibă prețuri atât de diferite.
Foto: Diferențele de preț scandalizează Sursa: Freepik (rol ilsutrativ)
Citește și: Alimentul pe care îl pui în iaurt dimineața și îți curăță colonul. Ajută digestia și silueta
Explicațiile oferite de retailer sunt legate de costurile mai mari pentru personal, energie și logistică în Austria, dar și de dimensiunea mai mică a pieței, care face ca anumite cheltuieli fixe să fie mai greu de amortizat.
În plus, DM menționează politica sa de „preț permanent”, care elimină promoțiile temporare, preferând să ofere clienților stabilitate în prețuri, chiar dacă aceasta înseamnă un cost mai mare pentru consumator.
Salarii mici, prețuri mari
Când ne raportăm însă la România, situația capătă o altă dimensiune. Prețul de 30 de lei pentru aceeași loțiune pare similar cu cel din Austria, dar salariile medii din România sunt mult mai mici.
De asemenea, prețul indicat din România este pentru alte produse.
În Germania, salariul mediu brut lunar este de aproximativ 4.500 de euro, ceea ce face ca un produs de 2,75 euro să reprezinte doar 0,06% din venitul lunar. În Austria, cu un salariu mediu brut de circa 3.800 de euro, ponderea produsului este tot mică, în jur de 0,16%.
În România însă, cu un salariu mediu brut de aproximativ 5.500 lei (echivalentul a 1.100 de euro), produsul de 30 de lei reprezintă 0,55% din venitul lunar. Procentual, este de aproape zece ori mai mare decât în Germania, ceea ce face ca accesibilitatea produselor de zi cu zi să fie mult mai redusă.
Citește și: Alimentul din bucătărie care curăță instant colonul și te ajută să slăbești. Costă 3 lei punga
Consumatorii români resimt din plin această situație. Deși prețurile nu par exagerate comparativ cu alte țări, raportul lor la salariul mediu le face greu de suportat. În plus, lipsa unei transparențe reale în modul în care sunt stabilite prețurile creează frustrare și nemulțumire.
Pentru mulți români, 30 de lei pe o loțiune tonică nu pare mult, dar când este raportat la venitul mediu, devine o cheltuială semnificativă, mai ales atunci când este repetată la alte produse de uz zilnic.
Diferențe foarte mari
Diferențele nu se opresc aici. Analizând contextul european, devine clar că discrepanțele de preț se corelează nu doar cu salariile, ci și cu puterea de cumpărare, cu taxele și impozitele locale și cu politicile comerciale ale retailerilor.
În țările cu venituri mai mari, precum Germania sau Austria, consumatorii suportă fără probleme un preț mai ridicat, deoarece puterea lor de cumpărare le permite să achiziționeze produse similare fără să simtă impactul financiar. În România însă, aceeași valoare nominală poate fi resimțită mult mai acut.
Situația a fost semnalată de mai multe ori în presa europeană, iar autoritățile austriece au încercat să explice diferențele prin costurile logistice și operaționale mai mari.
În România, însă, problema este mai sensibilă: prețurile par echivalente cu cele din Austria, dar salariile mici fac ca accesul la produse de bază să fie mai dificil.
Această realitate scoate în evidență inegalitatea economică la nivel european și ridică întrebări legitime despre politica de prețuri a retailerilor internaționali și despre responsabilitatea lor față de consumatorii din țări cu venituri mai mici.
