Portret devastator în presa din Ungaria: „România a devenit bolnavul Europei. Haosul politic e total”

Economia este în recesiune, ratingul datoriei publice ar putea ajunge la categoria „junk”, inflația depășește 10%, iar fondurile UE par să se risipească. România a devenit bolnavul Europei – parcă criza grecească s-ar repeta, scrie presa maghiară 

Citeşte şi: Dragoş Pîslaru, despre Legea salarizării: "Nici un venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea"

Portret devastator în presa din Ungaria: „Economia României se prăbușește. Haosul politic e total”

Când Mihai Bordeanu, directorul fabricii Dacia a Renault din România, s-a întâlnit luna trecută cu fostul prim-ministru Ilie Bolojan, a venit cu vești proaste: vânzările fabricii, considerată o emblemă a României, au scăzut, iar compania a fost nevoită să concedieze angajați.

Aceasta a fost cea mai recentă dovadă a dificultăților economice ale României, în urma cărora țara a ajuns într-o stare apropiată de recesiune, iar inflația a depășit din nou pragul de 10% pentru prima dată după aproape trei ani.

Conform datelor revizuite publicate vineri, creșterea economică a stagnat în primul trimestru, după ce țara a trecut printr-o perioadă îndelungată de austeritate.

Amenințarea stagflării bântuie România

România, considerată anterior campioana creșterii economice din regiune, se confruntă acum cu riscul unei perioade prelungite de stagflare. (O recesiune ușoară sau o economie stagnantă combinată cu o inflație ridicată.)

Citeşe şi: Când primesc de fapt profesorii salarii mărite. Legea salarizării intră atunci în vigoare

Nemulțumirea crescândă față de măsurile de austeritate – menite să reducă unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană – a dus la căderea lui Bolojan, ceea ce a speriat investitorii și a consolidat sprijinul acordat partidelor extremiste.

Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac drept candidat la funcția de prim-ministru, pentru a ieși din impasul politic care dura de câteva săptămâni, creat în urma negocierilor cu membrii fostei coaliții de patru partide. În același timp, nu este clar dacă Tomac va reuși să obțină sprijinul necesar în Parlamentul român divizat pentru formarea guvernului.

Riscul unei recesiuni prelungite crește cu fiecare zi marcată de incertitudine politică, a comentat situația pentru Bloomberg Iulian Lolea, economistul Concordia. Concordia este cea mai mare asociație de afaceri din România, reprezentând interesele a peste patru mii de companii.

Probleme la Dacia

Tabloul este îngrijorător: economia României se confruntă cu povara austerității și a conflictelor globale
Industria auto reprezintă peste 10% din producția industrială și exporturile României. În primele patru luni ale acestui an, țara de la Marea Neagră a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană în ceea ce privește înmatriculările de mașini noi.

Dacia, care se confruntă cu o scădere a cererii pe principalele sale piețe de export din Europa de Vest,  a desființat la începutul anului 900 de locuri de muncă în fabrica sa din sudul României.
În prezent, compania încearcă să obțină plecarea a încă 200 de ingineri în cadrul unui program de plecare voluntară din centrul de dezvoltare.

Recesiunea economică prelungită lasă guvernului o marjă de manevră foarte redusă pentru relansarea economiei, întrucât țara este deja amenințată de riscul ca ratingul său de credit să fie retrogradat la categoria „speculativ”.

Citeşte şi: Deficitul bugetar este de 0,7% din PIB, după primele două luni, la jumătate față de ianuarie-februarie 2025

 Costurile împrumuturilor sunt deja cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ceea ce este o consecință a deficitului bugetar și a celui de balanță de plăți curente, care cresc de ani de zile.

Criza politică a provocat o criză economică

Randamentul obligațiunilor de stat românești pe zece ani a sărit peste 7% după căderea guvernului, apoi a scăzut joi la 6,95%. Acesta este încă cu peste un punct procentual mai mare decât omologii polonezi și maghiari. Între timp, leul s-a depreciat la un minim istoric față de euro.

Criza politică a blocat reformele bugetare necesare pentru a accesa fondurile de redresare ale UE în valoare de opt miliarde de euro. Aceste fonduri sunt esențiale pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru acest an, precum și pentru asigurarea de noi resurse de investiții care ar putea stimula creșterea economică. România are la dispoziție până la sfârșitul lunii august pentru a accesa aceste fonduri.

Conform datelor de vineri, consumul și industria, care erau anterior principalele motoare ale economiei, au rămas în continuare cei mai mari frânatori ai creșterii, în timp ce doar sectorul construcțiilor și exporturile au contribuit ușor pozitiv la performanță.

Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, consideră că creșterea economică ar putea rămâne „foarte scăzută” și în perioada următoare, din cauza scăderii consumului, dar vede șanse de o redresare treptată în a doua jumătate a anului 

.Dacă incertitudinile interne și externe se reduc, iar procesul de ajustare continuă în mod ordonat, economia își poate recăpăta treptat avântul, chiar și în a doua jumătate a acestui an– a spus Popa.
Redresarea va fi foarte dureroasă – dacă va exista vreuna.

Reformele nu pot fi amânate

Pentru aceasta este însă indispensabilă continuarea consolidării bugetare, mobilizarea fondurilor europene și stabilizarea mediului politic. Dacă viitorul guvern nu va reuși să contureze o traiectorie credibilă de redresare economică, investițiile suplimentare ar putea fi amânate, ceea ce ar putea agrava și mai mult problemele economice.
 
Dacă România pierde sume semnificative din fondurile de redresare, amână reformele necesare și întârzie măsurile de stimulare a economiei, recesiunea va fi mai profundă și mai lungă – a avertizat Lolea, economistul Concordia.

S-a creat o prăpastie între maghiari și români, între americani și europeni – consumatorii au votat deja
Consumatorul maghiar este fericit, cel român nu – consumatorul american este fericit, cel european nu. Datele recente privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul desenează această imagine în contextul războiului din Iran, al schimbării guvernului maghiar și al austerității din România.