Micul dejun și cina, mâncate mai devreme sau mai târziu? Ora când iei masa îți poate influența durata vieții
Ora la care mănânci micul dejun și cina îți poate influența durata vieții. Este concluzia unui amplu studiu desfășurat pe o perioadă de 19 ani și care arată că nu doar ce mănânci e important, ci și perioada din zi în care o faci.
Majoritatea sfaturilor privind micul dejun și cină se concentrează pe ce să pui sau nu în farfurie.
Însă un studiu amplu realizat pe adulți din SUA sugerează că și ora ar putea merita atenție: momentul în care consumi primele și ultimele calorii ale zilei ar putea avea legătură cu durata vieții tale.
Rezultatele arată o asociere între schimbarea și soarta unei persoane. Iar ele au fost pe alocuri surprinzătoare.
Care e intervalul orar optim pentru a lua micul dejun și cina?
Studii anterioare au asociat sărirea peste micul dejun și consumul de alimente târziu în noapte cu o stare de sănătate mai precară, dar riscurile asociate cu anumite momente ale zilei au rămas neclare.
Prin urmare, autorii noului studiu au analizat datele referitoare la 31.044 de adulți cu vârsta de 40 de ani și peste, incluse în Studiul național de examinare a sănătății și nutriției din SUA, realizat în perioada 1999–2018.
Participanții au raportat tot ce au mâncat sau băut în ultimele 24 de ore, inclusiv ora la care au consumat fiecare produs.
Studiul, publicat în European Journal of Clinical Nutrition, a stabilit că orice aliment sau băutură care conține calorii, consumată după ora 4 dimineața, poate fi considerată „prima masă”, ceea ce înseamnă că nu este neapărat un mic dejun tradițional servit la masă.
Ultimul aport caloric a fost considerat ultima masă, iar intervalul de timp dintre acestea a devenit „fereastra de alimentație”.
Citește și: Ce cantitate de unt e sănătos să mănânci? Când devine periculos pentru sănătate?
Echipa a corelat aceste înregistrări cu decesele înregistrate până la sfârșitul anului 2019.
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 8,6 ani, au decedat 7.129 de participanți, dintre care 2.259 din cauze cardiovasculare.
Analiza a luat în considerare factori precum vârsta, fumatul, activitatea fizică, calitatea dietei, indicele de masă corporală, aportul energetic, venitul și afecțiunile existente.
S-a conturat o tendință pe măsură ce ora primei mese s-a mutat mai târziu.
În comparație cu consumul mesei între orele 7 și 8 dimineața, prima masă luată între orele 8 și 10 dimineața a fost asociată cu un risc cu 10% mai mare de deces din orice cauză.
Diferența a crescut la 19% între orele 10 dimineața și prânz și la 29% după prânz.
Citește și: Leguma de care fug românii reduce riscul apariției canceruluide colon. Boala afectează și mulți tineri
Consumul primei mese după amiază a fost asociat cu un risc cu 46% mai mare de deces cardiovascular decât consumul acesteia între orele 7 și 8 dimineața.
La vârsta de 50 de ani, grupul care lua prima masă mai târziu avea, de asemenea, o speranță de viață estimată cu 2,46 ani mai scurtă, în medie.
Micul dejun, cel mai bine între orele 7.00 - 8.00
Ultima masă a zilei a dat un rezultat și mai surprinzător. În loc să prezinte o creștere constantă odată cu trecerea orelor, relația a avut o formă de U. Î
În comparație cu ora de încheiere a mesei între 19:00 și 20:00, consumul mesei înainte de ora 19:00 a fost asociat cu un risc cu 13% mai mare de deces din orice cauză, în timp ce consumul mesei după miezul nopții a fost asociat cu un risc cu 27% mai mare.
Riscul cel mai scăzut, conform modelului, a fost înregistrat în jurul orei 20:00.
„Totuși, acest lucru nu înseamnă că intervalul orar 19:00–20:00 este unul optim pentru cină pentru toată lumea”, a declarat pentru ScienceAlert autorul principal al studiului, Zhilei Shan, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong.
Mâncatul foarte târziu poate perturba ritmurile circadiene și metabolismul, a explicat Shan.
Citește și: Nu doar dieta mamei contează. Obiceiul tatălui de a mânca nesănătos influențează dezvoltarea fătului
Însă o ultimă masă luată foarte devreme ar putea reflecta programul zilnic, o afecțiune medicală sau un aport energetic redus.
Persoanele care mănâncă devreme tind să fie mai în vârstă, să mănânce mai rar și să sufere de mai multe afecțiuni medicale, așa că ceasul biologic ar putea dezvălui ceva despre starea lor de sănătate, mai degrabă decât să o provoace.
Intervalul de timp alocat mesei a adăugat o altă complicație.
Odată luat în considerare momentul primei mese, durata acesteia nu a prezentat nicio relație consistentă cu mortalitatea la nivelul întregului eșantion.
În schimb, această asociere a variat în funcție de momentul în care a început masa.
Acest lucru aduce o nuanță în ceea ce privește îngrijorările legate de intervalele foarte scurte de alimentație: luarea în calcul doar a orelor de post ar putea omite o parte a imaginii de ansamblu.
„Momentul meselor este un factor important pentru ritmurile circadiene periferice”, a spus Shan.
„O primă masă luată mai târziu sau consumul de alimente târziu în noapte pot contribui la dereglarea ritmului circadian și la tulburări metabolice, inclusiv la afectarea metabolismului lipidelor și al glucozei.”
Studiile pe animale indică posibile mecanisme care implică creșterea în greutate, acumularea de grăsime în ficat, perturbarea ceasurilor biologice din organele din afara creierului și absorbția alterată a grăsimilor.
Rămâne de văzut dacă aceste mecanisme explică modelele de mortalitate la oameni.
Este posibilă și o cauzalitate inversă. Ora târzie la care se ia masa poate fi o consecință sau un indicator al stării precare de sănătate, al somnului insuficient, al muncii în ture sau al circumstanțelor socio-economice.
Un studiu anterior realizat pe persoane în vârstă a constatat, de asemenea, că ora micului dejun se amâna pe măsură ce problemele de sănătate se acumulau.
„Prin urmare, ora târzie la care se ia masa ar trebui interpretată ca un potențial indicator de risc și, eventual, ca un comportament modificabil, mai degrabă decât ca o dovadă definitivă a unui efect cauzal direct”, a afirmat Shan.
