Vocea ta poate arăta cât de repede îmbătrânești. Semnul care poate trăda vârsta creierului
Felul în care vorbim poate dezvălui mai multe despre organism decât am crede. Cercetătorii au creat un „ceas al vorbirii” bazat pe inteligență artificială, iar diferențele dintre vârsta reală și cea estimată din voce au fost asociate cu sănătatea creierului și îmbătrânire.
Vocea se schimbă odată cu vârsta, însă ritmul în care vorbim, pauzele, tonalitatea sau chiar cuvintele pe care le folosim ar putea oferi indicii și despre felul în care îmbătrânesc creierul și organismul.
O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un „ceas al vorbirii”, bazat pe inteligență artificială, capabil să estimeze vârsta unei persoane analizând sute de caracteristici ale modului în care aceasta vorbește.
Studiul, publicat în revista Science Advances, a inclus 2.928 de vorbitori nativi de spaniolă din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru, cu vârste cuprinse între 18 și 88 de ani. În grup au fost incluși atât adulți sănătoși cognitiv, cât și persoane cu tulburări cognitive ușoare, boala Alzheimer sau diferite forme de demență frontotemporală.
Vocea ta poate arăta cât de repede îmbătrânești. Semnul care poate trăda vârsta creierului
Participanții au fost supuși mai multor probe de vorbire, printre care descrierea unor imagini, enumerarea într-un timp limitat a unor cuvinte sau animale și relatarea unei povești imediat după audierea acesteia și din nou după un interval.
Din înregistrări și transcrieri, cercetătorii au extras peste 700 de caracteristici. Printre acestea se numără viteza vorbirii și durata silabelor, tonalitatea, vocabularul, conținutul emoțional și modul în care sunt organizate informațiile în discurs.
Datele au fost introduse într-un model de învățare automată antrenat să estimeze vârsta cronologică a participanților. Cercetătorii au comparat apoi vârsta estimată de AI cu vârsta reală și au calculat ceea ce au numit „speech age gap” – diferența dintre cele două.
Cu cât vocea și vorbirea unei persoane păreau mai „bătrâne” decât vârsta sa reală, cu atât apăreau mai frecvent și alte semnale asociate unei îmbătrâniri accelerate.
Legătura cu memoria și sănătatea creierului
Participanții sănătoși din punct de vedere cognitiv au avut, în general, cele mai mici diferențe între vârsta reală și cea estimată din vorbire. Diferențele au fost mai mari în grupurile cu tulburări cognitive și demență, iar cele mai pronunțate au fost observate în formele de demență frontotemporală care afectează puternic limbajul.
Un „speech age gap” mai mare a fost asociat și cu rezultate mai slabe la testele privind memoria și alte funcții cognitive.
Mai mult, estimarea bazată pe vorbire s-a corelat cu alte măsurători independente ale îmbătrânirii. Cercetătorii au găsit asocieri cu „vârsta” creierului calculată prin imagistică și cu trei ceasuri epigenetice bazate pe modificări ale ADN-ului. În cazul pacienților cu Alzheimer, diferențele mai mari au fost asociate și cu niveluri mai ridicate de p-tau217, un biomarker al bolii.
Avantajul unei asemenea metode este evident: spre deosebire de RMN, analize de sânge sau teste moleculare, vocea poate fi înregistrată simplu, ieftin și de la distanță.
Vocea nu poate diagnostica singură demența
Rezultatele nu înseamnă însă că o persoană care pare să aibă o voce „mai bătrână” decât vârsta din buletin suferă de demență.
Starea psihică, oboseala, stresul sever și alte probleme de sănătate pot modifica felul în care vorbește o persoană. Un specialist citat de Live Science avertizează că un asemenea instrument nu ar trebui folosit izolat pentru stabilirea unui diagnostic.
Există și o limitare importantă a studiului: participanții au fost vorbitori de spaniolă din cinci țări latino-americane. Modelul nu poate fi transferat pur și simplu altor limbi, deoarece o parte dintre caracteristicile analizate depind de limbaj și cultură.
În plus, cercetarea a fost în mare parte transversală – participanții nu au fost urmăriți ani la rând. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează încă faptul că o voce care pare mai îmbătrânită poate prezice cine va dezvolta ulterior declin cognitiv sau demență.
Citește și: Descoperire revoluționară: care este cauza progresiei bolii Alzheimer
Cercetătorii vor să testeze metoda în alte limbi și populații și să urmărească participanții în timp pentru a vedea dacă modificările vorbirii pot deveni un semnal timpuriu al deteriorării cognitive.
