Cel mai mare tezaur din România descoperit de un „vânător de comori” valorează 500.000 €. Cu ce sumă s-a ales?

Cel mai mare tezaur monetar găsit în România de un „vănător de comori” a fost estimat inițial la 500.000 €. S

igur, nu poate rivaliza cu piesele din aur din faimosul tezaur de la Pietroasa ori cu coifurile getice sau brățările dacice de la Sarmizegetusa. 

Dar, fără a fi un arheolog atestat ori un traficant de comori, un bărbat din Vâlcea, înarmat doar cu un detector de metale, perseverență și ceva noroc, a reușit să readucă la lumina nu mai puțin de 47.000 de monede medievale de argint.

Cel mai mare tezaur din România, găsit de un „vânător de comori”, în Vâlcea

Există bunuri de patimoniu  căror valoarea nu poate fi estimată, în mod normal, tocmai datorită încărcăturii, semnificației istorice pentru România pe care o au.

Doar companiile de asigurări pot face evaluări halucinante, de tipul celor făcute pentru furatul și recuperatul coif getic de la Coțofenești ori pentru brățările adice.

Tezaurul de la Pietroasa, de exemplu, n-ar putea avea o estimare clară a valorii sale, pentru că importanța sa rezultă din mult mai multe decât simpla cantitate de aur din care sunt făcute ori de pietre prețioase cu care, unele, sunt împodobite.

Dincolo de aceste precizări, dacă ne întoarcem în 2013, vom consemna descoperirea celui mai mare tezaur monetar din România găsit de un amator.

Citește și: Coiful de la Coțofenești s-a întors în România. A sosit în România, pe Aeroportul Otopeni

Altfel spus, un „vânător de comori”, fără a-l confunda cu jefuitorii de comori care au traficat multe valori, în special dacice, din zona Sarmizegetusei.

Era vorba Iulian Enache, de 34 de ani la acea vreme, din Goleşti - Vâlcea, care descoperea în 2013, pe dealurile dintre Goleşti şi Budeşti, în apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea, nu mai puțin de 47.000 de monede otomane de argint.

Ele proveneau, în majoritatea lor, de la 1430, din vremea sultanului Murad al II-lea, dar mai existau și altele bătute de Emir Suleyman, Musa Celebi, Mustafa Celebi sau Mehmed I.

„Când am găsit primele monezi, eram emoţionat, bineînţeles, că erau cele mai vechi pe care le-am găsit şi cele mai multe. 100, 150, erau, totuşi, multe.

Dar când am dat de nucleul tezaurului, unde a fost îngropat iniţial, am rămas pur şi simplu stupefiat. Era să îmi stea inima, pur şi simplu”, declara pe atunci norocosul arheolog amator, potrivit digi24.ro.

Citește și: Blestemul celebrului Tezaur de la Pietroasa: tăiat, furat, incendiat, sechestrat. Cine l-a restaurat

Presa l-a numit pe Iulian Enache „Suleyman de Goleşti”, el reușind isprava cu un detector de metale pentru începători, pe care-l cumpărase cu numai 300 de euro.

Imediat ce a găsit tezaurul, tânărul l-a dus la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti (MNIR). 

Descoperitorul comorii nu și-a primit recompensa legală nici până azi

La acel moment, la o primă estimare inițială, dat fiind că o asemnea monedă se vindea pe piață cu sume cuprinse între 7 - 20 euro, comoara a fost evaluată la aproape 500.000 de euro.

La vremea respectivă, premierul României, Victor Ponta, îi oferea lui Iulian Enache o recompensă modestă de 45.000 de lei, adică 10.000 de euro la vremea respectivă. 

Citește și: Care a fost soarta tezaurului BNR ascuns la Tismana? Era dublu față de aurul confiscat de Rusia

Dar toată lumea se aștepta ca, în conformitate cu legea 182/2000, ca bărbatul să primească 30% din valoarea estimată a comorii, cea ce ar fi însemnat aproape 150.000 de euro.

Doi ani de zile a durat ca reprezentanţii MNIR să evalueze pe îndelete imensul tezaur, fapt ce a întârziat exagerat calcularea recompensei. 

Din acest motiv, în 2015, Iulian Enache s-a decis să dea în judecată MNIR şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru a-şi primi recompensa.

Concluzia absolut incredibilă a celor de la MNIR a şocat pe toată lumea: tezaurul fusese evaluat la doar 92.644 de euro, potrivit adevarul.ro. 

Iniţial, vâlceanul a formulat obiecţiuni cu privire la acest raport, considerându-l subevaluat, dar apoi s-a împăcat cu gândul şi a solicitat acordarea recompensei, plus a bonificaţiei de 15% pentru descoperirea unui „tezaur de excepție”

Chiar și așa, tot ar fi însemnat ca Iulian Enache să se aleagă, în total, cu aproximativ 41.000 de euro.

Numai că Ministerul Culturii a contestat bonificaţia, sub pretextul că nu ar fi fost vorba despre o descoperire întâmplătoare, din moment ce ea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale. 

Citește și: Cine a fost canadianul ce a salvat o parte din tezaurul României? Soarta bijuteriilor reginei Maria

Printr-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti, din 9 februarie 2017, s-a stabilit însă că vâlceanul are dreptul la o recompensă de 41.689,80 de euro, plus plata dobânzii legale aferente debitului principal.

Au urmat contestaţiile MNIR şi ale Ministerului Culturii, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti.

În 2016, Ministerul Culturii a publicat instrucţiuni privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, iar MNIR a cerut ca din valoarea recompensei să fie scăzuţi banii primiţi de la premierul Victor Ponta.

Ultimele informații indică faptul că problema n-a fost soluționată nici până acum, iar despre Iulian Enache nu se mai știe mare lucru.