Cea mai mare fortificație din Epoca Bronzului, din Europa, se află în România. Are o vechime de 3.500 de ani
Cea mai mare fortificație din Epoca Bronzului, din Europa, se află în România, în județul Timiș și se întinde pe aproape 1.800 hectare. Are o vechime de 3.500 de ani, dar zona a fost locuită din timpuri și mai vechi.
Cea mai mare fortificație din Epoca Bronzului, din Europa, se află pe teritoriul României. Este vorba de cea de la Cornești, județul Timiș, care se întinde pe aproape 1.800 de hectare.
Situl arheologic se află situat în Câmpia de Vest, la jumătatea distanței dintre orașele Timișoara și Arad, la aprox. 20 km nord de Timișoara.
Fortificația de la Cornești se întinde pe aproape 1.800 hectare
Imediat după cucerirea Banatului de către habsburgi, în 1717, valurile de pământ de la Corneşti, cu numele vechi de Jadani, au atras atenţia topografilor militari, devenind astfel o prezență constantă pe hărţile din sec. XVIII - XX.
Prima mențiune este consemnată în perioada 1723-1725, în așa-numita hartă Mercy.
În prezent se știe că monumentul istoric este format din patru incinte dispuse concentric, suprafața totală a fortificației preistorice fiind estimată la peste 1.720 de hectare, după cum arată într-o postare de pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Banatului.
Acest monument arheologic este unic în repertoriul fortificațiilor preistorice din Europa și este foarte probabil cea mai mare fortificație de epoca bronzului din Europa.
Fortificația a fost cercetată pentru prima oară de Ioachim Miloia în anul 1932 prin realizarea unor sondaje.
Dar primele cercetări arheologice sistematice ale fortificației de pământ de la Cornești – Iarcuri au demarat în anul 1939 la inițiativa lui Marius Moga, fiind însă întrerupte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
În toamna anului 2007, cercetările au fost reluate în mod sistematic sub conducerea lui dr. Alexandru Szentmiklosi și dr. Bernhard Heeb în cadrul unui colectiv format de arheologi din România și Germania.
Ulterior, în cadrul cercetării arheologice au fost angrenați specialiști de la Universitatea din Frankfurt, Exeter University din Marea Britanie, Universitatea din Tennessee și Muzeul Național al Banatului.
Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani) se prezintă astăzi sub forma ruinelor unei mari cetăți care a fost întărită cu trei valuri de pământ succesive, palisade din lemn și șanțuri, aflate în hotarul localității Cornești, comuna Orțișoara, județul Timiș.
Specialiștii consideră că e vorba de o construcție eneolitică începută pe la 1500 î.Hr și abandonată pe la anul 1000 î.Hr.
Citește și: Descoperire arheologică rară. Podoabe ale dacilor liberi au fost găsite pe tronsonul A8, lângă Târgu Neamț
Se pare că a fost reședința unei puternice căpetenii sarmate, capabilă să coordoneze lucrările unei construcții de asemenea anvergură.
Situl de la Cornești ar putea să fi fost și un centru de cult
Săpăturile arheologilor au scos la iveală urme de ceramică mai veche cu aproape 1.000 de ani decât e menționat în scripte, deci locul s-ar putea să fi fost căutat de populații și mai de mult, dar nu s-a descoperit nicio necropolă.
Pe de altă parte, arheologul independent Leonard Dorogostaisky e de părere că locul nu avea rolul unei fortificații, ci era un centru de cult.
„Este o mare enigmă la iarcurile de la Cornești, pentru că nu numai că este cel mai mare din Europa, dar urmele de așezare sunt mult mai mici decât mărimea lui, în jur de 5%. E ciudat.
În explicația găsită de mine și care apare și într-un film pe care l-am realizat (...), m-am bazat foarte mult pe imaginile din satelit, care sunt ca o hartă.
Faptul că ai o „hartă” de acum 3.000 de ani, care arată mărimea, unde sunt porțile, e fascinant”,a decarat arheologul, potrivit Agerpres.
„Făcând mai multe simulări pe Google Earth, „am creat” solstițiul de iarnă, cu ziua cea mai mică.
La Cornești, am văzut în teren când soarele răsare la solstițiu, în spatele Vârfului Țarcu, care e vizibil.
Și atunci am pornit de la observația că Corneștiul are și o formă ciudată (...).
După mine, construcția de la Cornești nu are nicio rațiune ca fortificație. Ipoteza mea este că acel spațiu se utiliza temporar, era mai mult un centru de cult.
La cât este de mare acel spațiu, ar fi putut adăposti foarte mulți oameni. Locul nu e bun de locuit permanent, pentru că acolo lipsește apa', a mai explicat Leonard Dorogostaisky.
