Tragedia de la Praid a prins autoritățile nepregătite. Umflarea unui râu din zonă a distrus salina de la Praid care atrăgea anual sute de mii de turiști. Multe afaceri din zonă și localncii depindeau de ea.
Salina a fost inundată și nu e clar dacă va mai putea fi vreodată deschisă și să redevină obiectiv turistic.
Mina este complet distrusă.
EXCLUSIV 7.450 kilometri de diguri sunt vechi de 60 de ani și nu oferă protecție contra inundaților
Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) abia acum se pregătește să facă un inventar al digurilor care ar trebui să protejeze localnicii și diversele obiective economice și turistice din calea apelor.
Citește și: Se va construi o nouă salină Praid? Ce spune guvernul despre acest lucru: Brand extrem de important
Newsweek a publicat, săptămânile trecute, un raport devastator al Curții de Conturi care arată că „în perioada 2014-2021, pentru digurile din administrarea ANAR nu au fost emise acorduri privind respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța digurilor pentru proiectele de realizare a unor diguri noi sau pentru intervențiile constructive care au refăcut/modificat parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranță a acestora.
Totodată, digurile aflate în administrarea ANAR nu dețin autorizație de funcționare în condiții de siguranță emisă de MMAP, în calitate de autoritate publică centrală din domeniul apelor”, arată raportul Curții de Consturi consultat de Newsweek România.
Investigația este mai jos:
Citește și: Raport devastator: 800 de baraje și 9.000 km de diguri nu au autorizație de funcționare în siguranță
Administrația Națională „Apele Române” are în patrimoniu 9580 km de diguri.
Într-un răspuns pentru Newsweek România, ANAR admite că nu are documentația și nici cărțile tehnice pentru majoritatea covârșitoare a digurilor. Care sunt vechi de peste 6 decenii.
Digurile nu au stăpân. Apele Române nu îl caută
ANAR a preluat în 2013 digurile aparținând Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare ANIF.
„Întrucât 80% din liniile de apărare împotriva inundațiilor preluate de la ANIF au fost executate în perioada 1960-1970, infrastructura fiind de-a lungul timpului în administrarea unor instituții ce au trecut prin nenumărate forme de reorganizare/organizare administrativă (ex: IEELIF, RAIF, OGA, ANIF etc), ANAR nu dispune în prezent de cărțile tehnice aferente majorității acestora, acestea nefiind predate de către ANIF odată cu infrastructura”.
ANAR nu are habar dacă aceste diguri chiar sunt eficiente contra inundațiilor.
Abia la un deceniu după ce a preluat digurile, ANAR a decis să califice oameni pentru a le expertiza:
„Au fost constituite în noiembrie 2023 comisiile teritoriale de evaluare a stării de siguranță a digurilor (Moldova, Transilvania și Muntenia), precum și cea centrală de analiză a documentațiilor și rapoartelor de urmărire.
De asemenea au fost certificați un număr de 21 de experți de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în decembrie 2023”, ne-au precizat oficialii de la Apele Române.
EXCLUSIV 7.450 kilometri de diguri sunt vechi de 60 de ani și nu oferă protecție contra indundaților - Foto: INQUAM PHOTOS
După doi ani, „au fost emise de către comisiile teritoriale un număr de 81 de acte de funcționare în siguranță (acorduri și autorizații, după caz), în funcție de prioritizarea făcută (cu precădere cele cu lucrări prin PNRR)”.
Administraţia Naţională „Apele Române”: Lucrăm la metodologie
Deși a preluat administrarea digurilor în 2013, abia în 2025, ANAR analizează care este starea de degradare a digurilor:
„Pentru digurile identificate în stare avansată de degradare sau care nu corespund din punct de vedere al caracteristicilor tehnice (deponii sistematizate), la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este în curs de elaborare o metodologie pe baza căreia liniile de apărare respective vor fi declasate, schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice nu vor mai include sectoarele respective ca având rol de protecție împotriva inundațiilor”.
ANAR nu va trece în curând la consolidarea digurilor pentru că este doar la nivelul de documentare, identificare a problemelor:
„Pentru recuperarea documentațiilor, ANAR a solicitat inclusiv de la ISPIF (Institutul Național De Cercetare Dezvoltare Pentru Imbunatatiri Funciare ), singurul institut de proiectare specializat pentru lucrările de îmbunătățiri funciare până în anul 1990, copii ale documentațiilor de proiectare. În paralel cu realizarea expertizelor tehnice, se realizează și etapa de reconstituire/refacere a cărților tehnice”, arată Administraţia Naţională „Apele Române” într-un răspuns pentru Newsweek.
CONCLUZIE „Apele Române” gestionează aproape 10.000 km de diguri despre care nu știe aproape nimic. În ultimii 10 ani nu a reușit să le găsească proprietarul, dar caută metode prin care „liniile de apărare” contra inundaților să fie eficiente.
Până atunci să ne rugăm să nu plouă prea tare.
