România este neputinciosă în fața furiei apelor. La Praid, a fost închisă mina de sare după ce un pârâu s-a umflat de 100 de ori și a produs inundații. De asemenea, salina de la Praid care genera milioane de euro pe an autorităților și localnicilor, este complet inundată.
Nu se știe dacă și când va fi redeschisă.
Raport devastator: 800 de baraje și 9.000 km de diguri nu au autorizație de funcționare în siguranță
Un raport al Curții de Conturi, elaborat în 2023, arată că românii pot fi inundați oricând, astfel încât să rămână fără case sau agoniseala se o viață.
Principala cauză este legată de numărul uriaș de diguri care nu au autorizație de funcționare în siguranță. Potrivit legislației în domeniu, „în funcție de valoarea indicelui de risc asociat barajului, acestea se încadrează în una dintre
următoarele categorii de importanță:
A - baraj de importanță excepțională;
B - baraj de importanță deosebită;
C - baraj de importanță normală;
D - baraj de importanță redusă.
Potrivit documentului la care facem referire, „există un număr de 63 baraje ( 4 baraje categoria A, B și 59 baraje categoria C, D) care nu dețin autorizație de funcționare în condiții de siguranță valabilă”.
Cele 4 baraje care nu au autorizație valabilă din categoria de importanță A și B sunt administrate de Adminstrația Națională Apele Române (ANAR).
„Cele 4 baraje din categoria de importanță A și B din administrarea ANAR, care nu au autorizație valabilă, sunt: barajul Leșu (jud. Bihor) și barajul Bilciurești (jud. Dâmbovița) deoarece starea lor tehnică nu permite funcționarea în siguranță; barajul Măriuța (jud. Ialomița) nu deține autorizație deoarece nu s-a realizat etapa a doua a obiectivului de investiție și barajul Surduc (jud. Timiș)”, arată raportul.
Newsweek a cerut un punct de vedere de la Apele Române și așteaptă un răspuns.
2.000 de baraje nu funcționează în siguranță
Mai există un document și mai devastator.
Potrivit datelor din „Raportul privind rezultatele acțiunii de verificare conform HG nr. 42/2022 privind dispunerea măsurilor necesare verificării tehnice a calității construcției și siguranței exploatării barajelor aflate pe teritoriul României”, încheiat în data de 18.11.2022 de ANAR, rezultă că din cele „2.013 baraje încadrate în categoriile de
importanță C și D, un număr de 983 baraje aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată și un număr de 809 nu au fost autorizate vreodată. ”
„Mai trebuie spus că un baraj nu este autorizat pe vecie. „Trebuie menționat faptul că procesul de autorizare sau reautorizare a barajelor este un proces continuu, autorizațiile de funcționare în siguranță expiră la momente diferite fiind urmate de demersuri pentru obținerea noilor autorizații”, arată documentul.
Mii de kilometri de diguri nu sunt expertizați
Raportul arată că în multe zone „nu există personal certificat de conducere și coordonare a activității de urmărire a comportării în timp a barajelor”.
Lucrurile stau la fel de sumbru în ceea ce privește digurile.
ANAR administrează, conform datelor din evidența contabilă, 9.391 km de diguri.
„În perioada 2014-2021, pentru digurile din administrarea ANAR nu au fost emise acorduri privind respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța digurilor pentru proiectele de realizare a unor diguri noi sau pentru intervențiile constructive care au refăcut/modificat parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranță a acestora.
Totodată, digurile aflate în administrarea ANAR nu dețin autorizație de funcționare în condiții de siguranță emisă de MMAP, în calitate de autoritate publică centrală din domeniul apelor”, arată raportul Curții de Consturi consultat de Newsweek România.
NU există specialiști care să ateste siguranța digurilor
„Până în prezent nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță”, arată raportul.
În plus, ANAR nu poate inspecta acele diguri - foarte numeroase - aflate în proprietate privată, dar cărora nu li se cunoște proprietarul.
„În condițiile în care nu se poate realiza urmărirea comportării în timp a construcției și autorizarea de funcționare
în siguranță a barajelor pentru care nu există sau nu este cunoscut un proprietar, există riscul unor accidente cu efecte
negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă.”
