Autostrăzi prin SAFE de 5.200.000.000€: Marii câștigători? Dorinel Umbrărescu și un tinerel de 27 de ani
Componenta civilă a programului SAFE a fost folosită pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură rutieră de miliarde de euro. Autoritățile susțin că aceste proiecte nu erau vizate de termenul de 30 mai, fiind tratate ca achiziții comune cu Ucraina și Republica Moldova.
În același timp, instituțiile admit accelerarea procedurilor, iar documentele CNSC arată că autoritățile au invocat riscul pierderii finanțării.
Autostrăzi prin SAFE de 5.200.000.000€: Marii câștigători? Dorinel Umbrărescu și un tinerel de 27 de ani
Newsweek România a arătat recent AICI că Guvernul României a folosit în mod înșelător data de 30 mai 2026 ca termen-limită pentru semnarea contractelor cu finanțare prin SAFE, deoarece, așa cum ne-a răspuns Comisia Europeană, acest termen se referea la achizițiile comune făcute de statele membre, și nu la cele făcute singular de un stat membru.
În plus, Newsweek România a scris AICI și despre componenta militară a SAFE. Astfel, peste 75% din contractele pentru achiziția de echiamente militare au fost acordate unor companii germane, folosindu-se în mod eronat același termen de 30 mai pentru a grăbi procedurile de atribuire.
Programul SAFE a fost prezentat de la bun început ca o modalitate de a achiziționa echipamente militare și de a finanța lucrări de infrastructură civilă prin proceduri organizate la nivel european, între mai multe state membre, care să ducă la achiziții mai avantajoase din punctul de vedere al prețului, al termenelor de livrare, al mentenanței etc.
Citește și: Peste 75% din echipamentele militare din SAFE în valoare de 9,5 miliarde Euro au mers către companii germane
SAFE, de la apărare la autostrăzi
Programul SAFE a fost prezentat public drept un instrument european pentru securitate, apărare și mobilitate strategică. În România, componenta civilă a ajuns să finanțeze proiecte de infrastructură rutieră de miliarde de euro: capete ale A7, tronsoane ale A8 și Drumul Expres Suceava–Siret.
Ministerul Transporturilor a transmis Newsweek România că proiectele A7 și A8 au fost incluse în componenta de infrastructură duală a programului SAFE după un proces de consultare și negociere desfășurat atât la nivel național, cât și cu serviciile Comisiei Europene, în special DG DEFIS. Portofoliul inițial al MT ar fi acoperit toate modurile de transport — rutier, feroviar, aerian și naval — dar au fost agreate pentru finanțare proiectele aferente coridorului Tărășeni, Ucraina – Moțca, România – Ungheni, România – Berești, Republica Moldova.
Umbrărescu și un constructor anomim din Bistrița Năsăud, printre câștigători
Ministerul a transmis și lista contractelor de infrastructură incluse în SAFE. Spre deosebire de SAFE militar, unde 75% dintre contracte au fost date unor companii germane, pe partea de infrastructură aproape 70% au mers către consorții românești sau cu lider o companie din România.
Cei mai mari câștigători sunt companiile omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, Sa&Pe Construct, Spedition UMB și Tehnostrade, dar și un constructor anonim din Bistrița Năsăud, Far Foundation SRL, deținut de un om de afaceri de 27 de ani, Farcaș Valentin Alexandru.
Citește și: Rusia, acuzații aberante: În România se construiesc fabrici de armament pentru Ucraina. „Ne vor ataca!”
Dacă Umbrărescu este, de departe, cel mai mare asfaltator din România, înghițind cele mai mari contracte publice, Farcaș este un om de afaceri anonim care a fondat această companie, conform declarațiilor sale publice, în 2019, când avea doar 20 de ani.
Astfel, Umbrărescu a câștigat contracte de 2 miliarde de Euro, iar Farcaș de 707 milioane Euro (3,2 miliarde de lei).
Conform datelor transmite de Ministerul Transporturilor, contractele pe SAFE s-au împărțit astfel: A8 Tronsonul 1 Târgu Neamț/Moțca – Târgu Frumos, semnat cu asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Euro-Asfalt; A8 Tronsonul 3 Lețcani – DN24 Iași, semnat cu FCC Construcción; A7 Pașcani–Suceava loturile 1 și 2, semnate cu asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade; DEx Suceava–Siret loturile 1 și 2, semnate cu asocierea FAR Foundation – Automagistral Pivden – Lincor Trans; A8 Tronsonul 4 Iași – Vamă/Pod peste Prut Ungheni, semnat cu Itinera – Saipem – ICM.
Valoarea totală indicată de Ministerul Transporturilor pentru cele nouă loturi trece de 5,2 miliarde euro fără TVA, în timp ce cifra publică vehiculată pentru infrastructura SAFE a fost de aproximativ 4,2 miliarde euro.
Ministerul nu explică în răspuns dacă toate sumele sunt acoperite integral prin SAFE sau dacă există și alte surse de finanțare.
Transporturile: termenul de 30 mai nu se aplica A7/A8
Cea mai importantă afirmație a Ministerului Transporturilor este legată de termenul de 30 mai.
MT susține că acest termen „este aplicabil tuturor contractelor finanțate prin programul SAFE care sunt încadrate în categoria single procurement”.
Apoi precizează că proiectele de infrastructură A7/A8 „nu se încadrează în această categorie”, fiind tratate ca „achiziții comune”, realizate în cooperare cu Ucraina și Republica Moldova. Concluzia ministerului: „acest termen nu este aplicabil acestor investiții.”
Dar ministerul admite accelerarea procedurilor
Cu toate acestea, același minister recunoaște că a organizat întâlniri de lucru și corespondență oficială cu CNAIR și CNIR privind investițiile SAFE, că au fost analizate riscurile, termenele și măsurile necesare pentru „accelerarea etapelor administrative și a procedurilor de atribuire” și că a solicitat beneficiarilor adoptarea măsurilor administrative pentru respectarea calendarului SAFE.
CNIR: 30 mai nu a influențat procedurile, dar evaluările au fost făcute cu celeritate
CNIR confirmă aceeași contradicție. Compania spune că achizițiile făcute de un singur stat au avut termen-limită 30 mai 2026, dar achizițiile comune pot fi semnate până la 31 decembrie 2027. CNIR susține că tronsoanele A7 și A8 intră în categoria achizițiilor comune și că „acest termen nu a influențat procedurile CNIR.”
Citește și: VIDEO Turcia va controla Marea Neagră și alte 4 mări cu racheta Tayfun. „Acoperă” România până la București
Totuși, CNIR admite că a întreprins „toate diligențele necesare pentru respectarea calendarului de implementare a proiectelor SAFE”, inclusiv prin „finalizarea cu celeritate a evaluării tehnice și financiare”. Două contracte A8 au fost semnate chiar înainte de 30 mai: Tronsonul 1 pe 28 mai 2026, iar Tronsonul 3 pe 29 mai 2026. Tronsonul 4 a fost semnat pe 2 iulie 2026.
Contestații pe toate tronsoanele A8
CNIR a transmis Newsweek România și situația contestațiilor.
Pe Tronsonul 1 au existat contestații ale asocierii SA&PE–Tehnostrade–UMB–Euro-Asfalt și ale asocierii Danlin XXL–Groma Hold–Intertranscom–Evropiski Patishta, respinse, inclusiv o plângere la Curtea de Apel București.
Pe Tronsonul 2, contestațiile depuse de STRABAG, MAKYOL și KALYON erau în analiză.
Pe Tronsonul 3, contestațiile BISOKON și CONCELEX au fost respinse, iar pe Tronsonul 4 au fost respinse contestațiile CONCELEX și Construcții Erbașu.
CNSC: licitații accelerate și presiune pentru pierderea finanțării
Documentele CNSC transmise Newsweek România arată că aceste proceduri nu au fost simple licitații tehnice, ci proceduri tensionate, cu critici privind termenele, clarificările, accesul la dosarul achiziției și evaluarea ofertelor.
Într-un dosar privind Drumul Expres Suceava–Siret, CNSC consemnează că procedura a fost inițiată ca licitație deschisă accelerată, cu anunț publicat în SEAP la 2 ianuarie 2026 și termen inițial de depunere a ofertelor la 23 ianuarie, ulterior modificat la 30 ianuarie.
În același dosar, autoritatea contractantă a cerut CNSC soluționarea cu celeritate a contestațiilor, pentru ca „să nu se piardă finanțarea europeană a acestui proiect de interes național/european și transfrontalier.”
CNIR: întârzierea nu duce automat la pierderea finanțării
Această formulare intră în tensiune cu răspunsul CNIR, care spune că Regulamentul SAFE „nu prevede că întârzierea unui proiect conduce automat la încetarea finanțării sau la pierderea sprijinului acordat prin instrumentul SAFE”.
CNIR precizează însă că după 31 decembrie 2030 Comisia nu mai poate aproba plăți din SAFE.
ANAP: cadrul legal a permis termene reduse
ANAP confirmă că OUG 62/2025 a permis proceduri accelerate în cadrul SAFE. Agenția spune că autoritățile contractante pot recurge, în situații de urgență, la proceduri în regim de urgență sau la negociere fără publicarea unui anunț de participare, cu termene reduse, fără atingerea principiilor concurenței și transparenței.
ANAP a găsit doar două proceduri de infrastructură SAFE în SEAP
ANAP a identificat în SEAP doar două proceduri de infrastructură accelerate finanțate prin SAFE, ambele organizate de CNAIR: CN1088859, pentru Drumul Expres Suceava–Siret loturile 1 și 2, și CN1089175, pentru Drumul Expres Suceava–Siret lotul 3, inclusiv modernizarea DN2 în România și M19 în Ucraina. ANAP precizează că aceste proceduri nu au făcut obiectul controlului ex ante.
Proiecte mutate din Programul Transport în SAFE
Un alt element important: Ministerul Transporturilor recunoaște că aceste investiții au fost inițial prevăzute pentru finanțare prin Programul Transport, dar că acest program a ajuns la o rată de contractare de 232%. În aceste condiții, SAFE a fost folosit ca soluție pentru continuarea proiectelor fără întreruperi și fără diminuarea finanțării altor proiecte de infrastructură.
Asta schimbă semnificația programului. SAFE nu a fost folosit doar ca instrument de mobilitate militară, ci și ca soluție de finanțare pentru proiecte rutiere care nu mai încăpeau în Programul Transport.
Curtea de Conturi ia în calcul verificări
Curtea de Conturi a transmis Newsweek România că proiectele finanțate prin SAFE reprezintă investiții „de valoare și complexitate ridicate”, cu impact strategic asupra utilizării resurselor publice, motiv pentru care se justifică analizarea oportunității includerii unor misiuni de verificare în programul instituției.
Instituții care nu au răspuns
Newsweek România a transmis întrebări și către Guvern/Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor și CNAIR. Până la momentul redactării acestui articol, aceste instituții nu au transmis răspunsuri.
Dacă o vor face, le vom publica răspunsurile de îndată.
