După ce a dat în trafic peste 200 km de autostradă anul trecut, România a tras frâna de mână în 2025. Inaugurează doar 97 km și ajunge la 1.367 km de drumuri de mare viteză. 2026 se anunță, însă, un nou an record, dacă vor fi respectate termenele.
Autostrăzi
Liderul PSD, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că în timpul guvernării Ciolacu-Ciucă s-au făcut lucruri bune pentru România, deoarece ”pe deficitul acela” a crescut puterea de cumpărare şi s-au făcut autostrăzi în România.
Autostrăzile din România au crescut cu 600 km în 10 ani. În 2015, aveam 733 km de autostradă, acum se circulă pe 1.329 km. Tot în 10 ani, însă, între 2013 și 2023, transportul rutier de marfă din România a crescut cu 69%, de trei ori peste ritmul mediu din Uniunea Europeană.
O conferință care a reunit la Iași reprezentanții instituțiilor și autorităților de care depind A7 și A8 a dat glas nemulțumirilor legate de mersul proiectelor, dar a marcat și determinarea celor responsabili să continue construirea autostrăzilor.
România a ajuns la fundul sacului bugetului 2025 aprobat în februarie. Deja din 18 iulie nu mai are fonduri pentru facturile din Programul Anghel Saligny, iar în septembrie termină banii de autostrăzi. E nevoie de 4-5 miliarde lei la rectificare, pentru ca lucrările să continue.
Nicio contestație nu a fost depusă în termenul legal după desemnarea câștigătorului licitației pentru pachetul de proiectare și lucrări pe lotul Grințieș-Pipirig.
În plină austeritate, membrii Consiliului de Administrație de la Compania de Autostrăzi (CNAIR) primesc între 27.000 lei și 47.000 lei indemnizație pentru că sunt în Consiliul de Administrație. Anul acesta, au fost 6 ședințe ale Consiliului de Administrație.
România exclude din PNRR mai multe autostrăzi și căi ferate, pentru că proiectele nu se pot încadra în termenii programului (august 2026) și, astfel, s-ar putea pierde fondurile. Ministerul Transporturilor a explicat cu ce bani vor fi continuate lucrările.
