Poșta Română, „trambulina” Chinei, bate palma cu Temu și ascunde detaliile. Ministerul care o controlează tace

Întrebată de Newsweek România cine, când și cum a negociat relația cu Temu, Poșta a refuzat să răspundă punctual și a invocat inclusiv două prevederi ale Legii 544 care nu au legătură cu secretele comerciale. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sub autoritatea căruia se află compania, nu a răspuns până la publicarea articolului.

Poșta Română a anunțat ieri triumfal un Memorandum de Înțelegere cu Temu, una dintre cele mai mari platforme chinezești de comerț electronic.

Citește și: Directorul Poștei refuză să colecteze taxa pe coletele Temu. A fost în vizite „neautorizate” în China

Potrivit comunicatului, compania de stat va pune la dispoziția comercianților români care vând prin Temu întreaga sa infrastructură logistică: preluarea coletelor, sortarea în centrele logistice, livrarea last-mile, oficii poștale, lockere și puncte de ridicare.

Poșta și Temu vor organiza inclusiv evenimente comune și se vor întâlni periodic pentru dezvoltarea parteneriatului.

Memorandumul este prezentat oficial drept un acord destinat comercianților români care vând prin Temu, nu drept un contract pentru importurile chinezești Temu în România.

Numai că parteneriatul nu apare din senin.

El închide, deocamdată, în sens invers, un cerc început cu cel puțin doi ani în urmă: vizite în China, acorduri cu operatori chinezi, declarații publice prin care conducerea Poștei oferea compania de stat drept poartă de intrare pentru firmele chineze, dezvoltarea infrastructurii pentru coletăria asiatică, opoziția față de taxarea acestor fluxuri și, acum, colaborarea oficială cu Temu.

Șeful Poștei pleca în China fără știrea acționarului

Newsweek România a documentat încă din februarie 2026 că directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, numit la șefia acestei companii de PNL București, a efectuat cel puțin două deplasări în China în 2024, una în martie și o alta în septembrie.

Prima a provocat inclusiv reacția publică a ministrului PSD al Digitalizării de la acea vreme, Bogdan Ivan.

Ministrul spunea la sfârșitul lunii martie 2024 că îl căuta pe directorul Poștei pentru rezolvarea conflictului cu sindicatele, dar descoperise că acesta plecase în China fără să informeze nici acționarul majoritar, nici Consiliul de Administrație.

„Este plecat din ţară, fără să informeze pe nimeni, fără să informeze acţionarul majoritar (...) consiliul de administraţie”, declara atunci ministrul, citat de Newsweek România.

Deplasarea era însă una cât se poate de importantă.

În perioada în care ministrul român nu știa unde se află șeful companiei pe care o coordona, Valentin Ștefan încheia acorduri cu China Postal Service și oferea interviuri presei chineze despre viitorul cooperării cu România.

Șeful Poștei în China: vrem să fim „trambulina” companiilor chineze către Guvern

Una dintre declarațiile lui Valentin Ștefan din China este esențială pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi.

Într-un interviu pentru presa poștală chineză, directorul companiei controlate de stat vorbea despre transformarea României într-un hub regional pentru companiile din China.

Dar mergea mult mai departe decât simpla colaborare dintre două servicii poștale.

Ștefan invoca tocmai caracterul de companie de stat al Poștei Române ca avantaj pentru chinezi.

„Ca întreprindere controlată de stat, Poșta Română este de încredere și e dispusă să fie o «trambulină», să ajute companiile chineze să comunice cu guvernul și să deschidă ușa investițiilor în România”, declara Valentin Ștefan.

Este o afirmație ieșită din comun pentru șeful unei societăți comerciale controlate de stat.

Poșta nu se oferea doar să transporte colete. Directorul său se oferea să faciliteze companiilor chineze inclusiv comunicarea cu Guvernul României.

Newsweek România a întrebat acum Poșta în baza cărui mandat putea directorul unei companii de stat să facă o asemenea ofertă și dacă Ministerul, AGA sau Consiliul de Administrație au aprobat această strategie.

Poșta nu a răspuns.

De la China la Temu și Shein, via Oradea

Direcția anunțată de Valentin Ștefan în China s-a materializat treptat.

În martie 2025, directorul Poștei vorbea la Oradea despre folosirea infrastructurii logistice locale pentru coletăria provenită din China, inclusiv fluxurile generate de platforme precum Temu și Shein.

În noiembrie 2025, primul zbor cargo lung-curier anunțat la Oradea a sosit din China cu peste 45.000 de colete comandate online.

România devenise între timp o piață uriașă pentru coletăria extracomunitară.

În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România drept destinație finală, potrivit datelor Asociației Române a Magazinelor Online. Mai puțin de 10% dintre ele au aterizat direct în țară, restul intrând prin huburi logistice din alte state UE.

Exact aici apare următoarea piesă a puzzle-ului.

Citește și: Senatori PSD, PNL, AUR ignoră amenințările Chinei la adresa siguranței României

Statul pune taxa de 25 lei. Șeful Poștei se opune

De la 1 ianuarie 2026, România a introdus o taxă de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, categorie în care intră masiv comenzile de pe platforme precum Temu și Shein.

Scopul măsurii era inclusiv reducerea dezechilibrului concurențial creat de avalanșa coletelor extracomunitare ieftine.

În februarie, Newsweek România dezvăluia că tocmai Poșta Română era, alături de DHL, unul dintre principalii oponenți ai mecanismului de colectare, potrivit unor surse ANAF participante la discuții.

Sursele ANAF afirmau că directorul Poștei susținea că taxa nu ar mai putea fi colectată pentru că avioanele care aterizau pe Otopeni fuseseră redirecționate către alte țări.

Poziția devenea cu atât mai interesantă cu cât același director își construise deja relațiile în China și vorbea despre dezvoltarea fluxurilor asiatice de coletărie.

Newsweek România l-a întrebat atunci pe Valentin Ștefan inclusiv cât reprezintă coletele chinezești în afacerile Poștei.

Nu a răspuns.

Surse din ANCOM descriau pentru Newsweek România piața coletelor chinezești drept o zonă cu probleme majore de trasabilitate și susțineau că fenomenul generează „o uriașă evaziune fiscală”.

Taxa începe să aducă bani la buget

Temerile privind inutilitatea taxei nu s-au confirmat în primele date disponibile.

În prima lună de aplicare, statul a încasat aproximativ 49 de milioane de lei, potrivit informațiilor publicate de Newsweek România în aprilie. La menținerea aceluiași ritm, încasările anualizate ar putea ajunge în zona a aproximativ 600 de milioane de lei.

În același timp, comenzile de pe platformele chinezești începuseră să scadă.

Problema nu este însă una exclusiv românească.

4,6 miliarde de colete în UE. 91% vin din China

Comisia Europeană și Consiliul UE descriu fenomenul în termeni mult mai puțin entuziaști decât comunicatul comun Poșta Română-Temu.

În 2024 au intrat în Uniunea Europeană aproximativ 4,6 miliarde de colete de comerț electronic cu valoare sub 150 de euro, adică aproximativ 12 milioane în fiecare zi.

91% proveneau din China.

Instituțiile europene identifică trei probleme majore produse de această explozie: concurență neloială pentru companiile europene care respectă toate regulile și taxele, riscuri pentru consumatori din cauza produselor periculoase sau neconforme și presiune uriașă asupra sistemelor vamale, însoțită de riscuri ridicate de fraudă.

Așadar, problema nu este că fiecare produs fabricat în China ar fi periculos sau ilegal.

Problema este scara industrială la care mărfuri ieftine pot intra pe piața europeană fără costurile de conformare, control și producție suportate de un producător român sau european.

Un producător local plătește salarii europene, taxe, TVA, costuri de mediu, certificări și respectă normele de siguranță. Dacă este pus să concureze cu milioane de transporturi ieftine care nu suportă aceleași costuri sau ocolesc controalele, concurența încetează să mai fie una egală.

Tocmai de aceea UE a decis eliminarea avantajului vamal de care beneficiau aceste colete și a introdus, începând cu 1 iulie 2026, o taxă vamală temporară de 3 euro pentru articolele din transporturile mici sub 150 de euro. Consiliul UE motivează explicit măsura prin concurența neloială, riscurile pentru sănătate și siguranță și nivelurile ridicate de fraudă.

Temu, amendată cu 200.000.000 € de Comisia Europeană

Există și o problemă care face parteneriatul Poștei Române cu atât mai sensibil.

Cu numai trei luni înainte ca societatea controlată de statul român să anunțe colaborarea cu Temu, Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea Digital Services Act.

Comisia a constatat că Temu nu a identificat și evaluat suficient riscurile sistemice generate de comercializarea produselor ilegale și prejudiciile pentru consumatorii europeni.

Mai mult, testele efectuate în cadrul investigației au arătat că un procent foarte ridicat dintre încărcătoarele selectate nu au trecut testele de bază de siguranță, iar un procent ridicat dintre jucăriile pentru copii testate prezentau riscuri medii sau ridicate: substanțe chimice peste limitele legale sau piese detașabile care puteau provoca sufocarea.

Citește și: Revoltă la Poștă. Livrarea pensiilor, sub semnul întrebării. Poștașii, strigăt disperat de ajutor

În cazul Shein, Comisia Europeană a deschis în februarie 2026 o investigație separată, inclusiv în legătură cu sistemele platformei de prevenire a vânzării produselor ilegale.

Cu toate acestea, comunicatul Poștei Române despre acordul cu Temu nu menționează nici amenda de 200 de milioane de euro, nici problemele de siguranță identificate de Comisie.

Din contră, compania de stat preia în propriul comunicat prezentarea Temu drept platformă care se angajează să ofere produse „accesibile și de înaltă calitate”.

Newsweek întreabă cine a negociat cu Temu. Poșta declară secret

Newsweek România a trimis Poștei cinci întrebări foarte concrete.

Am întrebat când au început negocierile cu Temu, cine le-a purtat și dacă acestea au vreo legătură cu deplasările lui Valentin Ștefan în China.

Am solicitat identitatea societății juridice din grupul Temu care a semnat memorandumul și identitatea semnatarilor.

Am solicitat o copie a memorandumului.

Am întrebat ce venituri și volume estimează Poșta.

Am întrebat dacă negocierile cu Temu sau alți operatori chinezi au avut vreo legătură cu poziția companiei față de taxa de 25 de lei.

Și am întrebat în baza cărui mandat Valentin Ștefan putea oferi companiilor chineze ajutor pentru comunicarea cu Guvernul României.

Răspunsul primit are o pagină și nu răspunde punctual la niciuna dintre aceste întrebări.

Poșta afirmă că informațiile reprezintă „elemente esențiale ale strategiei comerciale și ale relațiilor cu partenerii terți” și că sunt protejate prin clauze de confidențialitate.

Mai mult, compania declară solicitarea Newsweek România „soluționată în limitele cadrului legal”.

Poșta invocă inclusiv articole de lege care spun cu totul altceva

Există însă o problemă suplimentară.

Pentru justificarea refuzului, Poșta Română invocă în răspunsul oficial art. 12 alin. (1) lit. f) și g) din Legea 544/2001.

Numai că aceste două prevederi nu reglementează secretele comerciale.

Potrivit textului actual al legii, litera f) se referă la informațiile privind procedurile judiciare, iar litera g) la informațiile a căror publicare ar prejudicia măsurile de protecție a tinerilor.

Informațiile comerciale sau financiare apar la litera c) și sunt exceptate numai dacă publicitatea lor aduce atingere proprietății intelectuale sau industriale ori principiului concurenței loiale.

Poșta nu explică de ce data primei întâlniri cu Temu, identitatea companiei care a semnat memorandumul, identitatea semnatarilor, existența unei întâlniri cu Temu în China sau existența unui mandat al Consiliului de Administrație ar constitui secrete comerciale.

Compania mai subliniază că funcționează ca societate comercială, se autofinanțează și nu beneficiază de subvenții de la buget.

Legea 544 include însă explicit societățile aflate sub autoritatea unei autorități publice și la care statul este acționar unic sau majoritar în categoria entităților obligate să respecte regimul informațiilor de interes public.

Iar Guvernul preciza chiar în august 2026, când a aprobat bugetul Poștei, că societatea se află sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului condus de USR-istul Irineu Darău.

Ministerul tace

Newsweek România a transmis separat Ministerului cinci întrebări.

Am cerut să aflăm când a fost informat acționarul despre negocierile cu Temu, dacă acordul a fost aprobat sau analizat de Minister ori AGA, ce concluzii a tras după deplasările lui Valentin Ștefan în China, câte asemenea deplasări au existat și cu cine s-a întâlnit directorul Poștei.

Am întrebat Ministerul și dacă a analizat potențiala contradicție dintre interesul comercial al Poștei de a atrage cât mai multe fluxuri de coletărie asiatică și interesul statului român de a taxa și controla aceste importuri.

Până la ora publicării articolului, Ministerul nu a transmis niciun răspuns.

Tăcerea este cu atât mai importantă cu cât exact acționarul majoritar reclama public în 2024 că directorul Poștei plecase în China fără să-l informeze.

De la „trambulina” Chinei la partenerul Temu

Privite separat, fiecare dintre aceste fapte poate primi o explicație comercială.

Un director de companie caută clienți. O companie poștală încearcă să atragă volume. Un operator logistic se opune unei taxe pe care o consideră greu de administrat. Un memorandum cu Temu poate ajuta firmele românești să vândă în afara țării.

Problema apare când toate sunt puse în ordine cronologică.

Martie 2024: directorul Poștei pleacă în China fără ca ministrul și CA să fi fost informați, potrivit declarației ministrului de atunci.

2024: în China, Valentin Ștefan prezintă Poșta de stat drept „trambulină” pentru companiile chineze și se oferă să le ajute să comunice cu Guvernul României.

2025: Poșta mizează pe infrastructura logistică pentru fluxurile chinezești, inclusiv Temu și Shein.

Noiembrie 2025: un zbor cargo din China aduce la Oradea peste 45.000 de colete.

Ianuarie-februarie 2026: statul introduce taxa de 25 de lei, iar directorul Poștei se opune mecanismului de colectare, potrivit surselor ANAF.

Mai 2026: Comisia Europeană amendează Temu cu 200 de milioane de euro pentru nerespectarea obligațiilor privind riscurile produselor ilegale.

2 septembrie 2026: Poșta Română semnează oficial cu Temu.

Iar când Newsweek România întreabă cine a negociat, când au început negocierile, dacă acestea au vreo legătură cu vizitele în China și ce câștigă compania controlată de stat, Poșta declară informațiile secret comercial, fără să răspundă nici măcar la întrebările care nu conțin date comerciale.

Ministerul care exercită autoritatea asupra companiei nu spune nimic.