Ce este vinul de gheață inventat de un român acum 230 de ani? Papa Francisc, îndrăgostit de cel produs la noi

I se spune vinul de gheață sau vinul înghețat, dar e cunoscut și ca Eiswein sau Icewine. Băutura reprezintă o capodoperă a artei viticole, un nectar prețios născut din provocările naturii și măiestria producătorilor.

Istoria sa începe spre finalul secolului al XVIII-lea, dintr-o întâmplare, pe undeva prin Germania, în regiunea Würzburg, dar „tatăl vinului de gheață” e considerat un român care l-a redescoperit prin anii 1960.

De altfel, țara noastră se numără azi printre statele producătoare ale acestei licori de care s-a îndrăgostit chiar și Papa Francisc, fostul lider al Bisericii Catolice, decedat în 2025.

În timpul vizitei sale la Blaj în 20mai-iunie 2019, Suveranul Pontif a degustat această băutură din propriul potir, iar de atunci, până la moarta sa, în apropierea sărbătorii Paștelui, Vaticanul a comandat vin de gheață exclusiv din România.

Un român din Mediaș, considerat „tatăl vinului de gheață”

Se pare că în anul 1794, prin regiunea respectivă din Germania, un îngheț neașteptat a venit peste plantațiile de viță-de-vie. Teoretic, totul era compromis. 

Dar viticultorii din zonă nu au vrut să renunțe la culturile lor de viță-de- vie, așa că au cules strugurii înghețați, pe care i-au trecut apoi prin toate procesele (disponibile la acel moment) necesare transformării lor în vin. Rezultatul? Foarte dulce.

Citește și: Vin, bere sau băuturi spirtoase? Care e benefică pentru sănătate? Una reduce riscul bolilor cardiovasculare

Complet diferit de orice mai produseseră vreodată, dar nu în sensul rău, dimpotrivă. Vinul făcut din strugurii înghețați s-a dovedit a fi unul deosebit, un vin desert prețios. 

Având în vedere că doar apa din bobul de strugure îngheață, nu și zaharurile sau alte componente, băutura rezultată a fost una mai concentrată decât în mod normal, mai densă, dulce și aromată, potrivit dilema.ro. 

Accidentul cu înghețul, însă, era greu de reprodus, iar vinificarea strugurilor înghețați a rămas cumva mai degrabă la voia întâmplării. 

Până spre 1960. Atunci, Hans Georg Ambrosi, considerat „tatăl vinului de gheață”, a studiat și a îmbunătățit tehnica obținerii acestei băuturi, iar ulterior s-au pus și bazele legislației pentru producerea Eiswein-ului.

Băutura nu numai că a devenit una populară în acest mod, dar și-a câștigat și titulatura de „rege al vinurilor desert”. 

Hans Georg Ambrosi (1925-2012) era originar din România Mare - născut la Mediaș - și a emigrat în Germania în 1947, la 22 de ani.

Străbunicul său, Michael Ambrosi, a fost unul dintre cei care au contribuit semnificativ la replantarea Europei cu viță de vie după distrugerile provocate de filoxeră, în secolul al XIX-lea.

Strugurii pentru vinul de gheașă trebuie culeși iarna, pe temperaturi de cel puțin -7 grade

În prezent, vinul de gheață se produce în multe părți ale lumii, însă reprezentanții de seamă sunt Canada, Germania și Austria, dar și România se poate mândri cu produse de calitate în acest domeniu, realizate mai ales pe Valea Târnavelor, județul Sibiu, dar și în Vrancea. 

Producerea acestui vin este o adevărată provocare pentru viticultori, necesitând condiții specifice și o muncă meticuloasă.

Citește și: Știi care e diferența dintre șampanie, vin spumant și prosecco? Toate sunt benefice pentru protejarea inimii

Viticultorii lasă strugurii pe viță mult după recoltarea obișnuită, așteptând cu nerăbdare primul îngheț puternic al iernii. 

Acest moment crucial poate surveni oricând între noiembrie și ianuarie, în funcție de capriciile vremii.

Când mercurul coboară suficient, de obicei la -7°C până la -12°C, începe o cursă contra cronometru.

Etapele esențiale în crearea vinului de gheață includ:

• Culesul manual al strugurilor înghețați, o muncă meticuloasă și solicitantă;
• Presarea imediată, înainte ca strugurii să se dezghețe;
• Separarea atentă a mustului concentrat de cristalele de gheață;
• Fermentarea lentă a mustului foarte dulce, un proces ce poate dura luni întregi.

Soiurile de struguri alese pentru Eiswein se remarcă prin rezistența la îngheț și capacitatea de a păstra arome intense. Printre favoritele producătorilor, conform cramagirboiu.ro, se numără:

• Riesling, apreciat pentru aciditatea sa vibrantă;
• Vidal Blanc, rezistent la frig și bogat în arome;
• Gewürztraminer, cu notele sale distinctive de litchi și trandafir;
• Cabernet Franc, pentru rarele variante de vin de gheață roșu.

Producția de vin de gheață rămâne o aventură riscantă, dependentă de capriciile naturii și de măiestria viticultorilor. 

La ce preparate se bea vinul de gheață?

Vinul de gheață se distinge în lumea vinurilor prin caracteristici și arome care îl transformă într-o experiență senzorială de neuitat.

De la aspectul vizual captivant până la complexitatea gustativă, fiecare element contribuie la farmecul său unic.

La degustare, vinul de gheață surprinde prin textura sa densă și sirupoasă, aproape uleioasă, care învăluie papilele gustative.

Conținutul ridicat de zahăr, variind între 180 și 320 grame pe litru, oferă o dulceață intensă, dar niciodată copleșitoare, datorită acidității ridicate care echilibrează perfect ansamblul gustativ.

În ciuda dulceții pronunțate, vinul de gheață are un conținut moderat de alcool, de obicei între 6% și 13%, ceea ce îl face surprinzător de ușor de savurat.

Citește și: Care este diferența dintre vinurile sec, demisec, demidulce și dulce. Când se consumă fiecare

Temperatura joacă un rol crucial în evidențierea aromelor și echilibrului vinului de gheață. Degustarea lui la 6-8°C permite aromelor să se dezvolte armonios și pentru a menține un echilibru perfect între dulceață și aciditate.

Pentru a atinge temperatura optimă:

• Răcește vinul în frigider 30-60 de minute înainte de servire;
• Alternativ, folosește o frapieră cu gheață și apă pentru 6-7 minute;
• Evită răcirea excesivă, care poate inhiba aromele complexe ale vinului.

În privința paharelor ideale pentru a bea vin de gheață, recomandabile sunt următoarele:

• Pahare de Champagne moderne, suficient de largi pentru a permite dezvoltarea aromelor;
• Pahare de vin alb de dimensiuni medii;
• Evită paharele prea mari, care pot dilua aromele concentrate.

Eiswein se potrivește excelent cu o varietate de preparate, creând combinații memorabile:

• Deserturi pe bază de fructe, în special piersici, caise sau pere;
• Brânzeturi maturate cu gust intens, precum Roquefort sau Stilton;
• Foie gras, oferind un contrast interesant între dulceața vinului și textura cremoasă a preparatului;
• Plăcintă cu brânză dulce de oaie, o combinație tradițională în multe regiuni viticole.