Peste 75% din echipamentele militare din SAFE în valoare de 9,5 miliarde Euro au mers către companii germane
Programul SAFE a fost prezentat drept o șansă pentru achiziții comune europene și pentru întărirea industriei de apărare. În România, însă, cele mai mari contracte militare, 75% din totalul de 9,5 miliarde Euro, au mers către companii din Germania.
MApN a refuzat să răspundă punctual întrebărilor Newsweek România privind analiza de preț, ofertele alternative și proporția achizițiilor comune.
Peste 75% din echipamentele militare din SAFE în valoare de 9,5 miliarde Euro au mers către companii germane
Newsweek România a arătat recent că termenul de 30 mai 2026 invocat de guvernul României pentru a accelera achizițiile prin SAFE nu a fost impus de Comisia Europeană. Ba mai mult, acest termen a fost folosit în mod greșit și înșelător, acesta fiind folosit doar în cazul achizițiilor singular făcute de un stat membru.
Dacă România ar fi ales să facă achiziții la comun cu alte state membre tocmai pentru a respecta filozofia inițială a programului SAFE atunci termenul pentru semnarea contractelor ar fi fost de 31 decembrie 2027. Iar presiunea semnării pe repede înainte și în condiții dubioase ar fi dispărut.
Practic, tradiția de până acum a autorităților române de a atribui contractele de zeci de miliarde de Euro pe înzestrarea cu echipamente militare prin proceduri netransparente, pe care Newsweek România a descris-o AICI, a fost continuată și de guvernul Bolojan cu fonduri europene prin programul SAFE.
Programul SAFE, prezentat ca mecanism european de achiziții comune
România a folosit programul european SAFE pentru contracte militare de miliarde de euro, dar grosul achizițiilor semnate sau pregătite până la termenul-limită a ajuns la câteva grupuri industriale europene, cu o concentrare masivă în jurul companiilor germane, în special Rheinmetall.
Citește și: Rusia, acuzații aberante: În România se construiesc fabrici de armament pentru Ucraina. „Ne vor ataca!”
Pagina publică a MApN privind programul SAFE arată că România a propus 21 de proiecte pentru înzestrarea Armatei, cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro pentru perioada 2026–2030. Dintre acestea, MApN arată că 15 proiecte au obținut aprobarea prealabilă a Parlamentului.
Cel mai mare contract: Rheinmetall Automecanica
Din lista MApN, cele mai mari contracte și proiecte sunt legate de Rheinmetall sau de companii asociate industriei germane. Cel mai mare proiect este Mașina de luptă a infanteriei pe șenile, cod SAFE_RO_1_S_009, cu o valoare estimată de 3,337 miliarde euro. Operatorul economic indicat este Rheinmetall Automecanica SRL, iar procedura este negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Contracte navale pentru NVL/Rheinmetall Naval Systems
Pe zona navală, MApN indică două proiecte: Vedetă de intervenții pentru scafandri, în valoare de 84 milioane euro, și Navă de patrulare maritimă – OPV, în valoare de 836 milioane euro. Operatorul economic menționat este NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, iar procedura este tot negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Citește și: VIDEO Turcia va controla Marea Neagră și alte 4 mări cu racheta Tayfun. „Acoperă” România până la București
Apărare antiaeriană și muniție: tot Rheinmetall
Pe zona de apărare antiaeriană, două proiecte mari sunt atribuite către Rheinmetall Italia S.p.A.: sistemul SKYNEX, în valoare de 476 milioane euro, și sistemul mobil VSR-CUAS Skyranger 35, în valoare de 470 milioane euro. MApN indică aceeași procedură: negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Tot Rheinmetall apare și la muniția de 35 mm. MApN indică Rheinmetall Waffe Munition GmbH drept operator propus pentru achiziția de muniție cal. 35 mm, inclusiv AHEAD, în valoare de 450 milioane euro.
Peste 5,6 miliarde euro în jurul grupului Rheinmetall
În total, doar proiectele Rheinmetall/NVL-Rheinmetall identificate public depășesc 5,6 miliarde euro, fără a include alte proiecte comune coordonate de Germania sau contracte conexe. Aceasta înseamnă că o parte covârșitoare a contractelor militare mari semnate sau pregătite în regim accelerat prin SAFE s-a concentrat în jurul industriei germane de apărare.
MApN explică literele S și C, dar evită răspunsurile de fond
MApN a confirmat pentru Newsweek România că în lista contractelor SAFE, litera S desemnează achiziția „Singular”, iar litera C desemnează achiziția „Comun”. Precizarea este importantă deoarece Comisia Europeană a arătat că termenul de 30 mai 2026 era relevant tocmai pentru achizițiile făcute de un singur stat membru.
În răspunsul transmis Newsweek România, MApN nu a răspuns punctual la întrebările privind câte contracte sunt comune și câte singulare, ce procent din valoare reprezintă achizițiile comune, ce oferte alternative au fost analizate, care au fost reperele de preț și ce documente justifică urgența fiecărei achiziții. Ministerul a indicat pagina publică dedicată SAFE și a arătat că mecanismul național este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, împreună cu MApN și Ministerul Economiei.
Comisia Europeană: 30 mai era termen pentru achizițiile singulare
Comisia Europeană a transmis Newsweek România că nu comentează contractele individuale ale statelor membre, dar a confirmat regula generală: achizițiile făcute de un singur stat membru sunt eligibile prin derogare dacă un contract a fost semnat cel târziu la 30 mai 2026. Această interpretare este relevantă tocmai pentru contractele marcate cu „S” în lista MApN.
ANAP: 17 contracte prin negociere fără anunț
ANAP arată, în răspunsul transmis Newsweek România, că OUG 62/2025 permite, în contextul SAFE, recurgerea la proceduri în regim de urgență și, în anumite situații, la negociere fără publicarea unui anunț de participare. Agenția a identificat în SEAP 17 contracte atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza unor referiri la SAFE sau OUG 62/2025.
Aceasta este cheia mecanismului: SAFE, prezentat ca instrument pentru achiziții comune, a devenit în România și un instrument pentru negociere directă, fără anunț public de participare, în baza urgenței.
Elicopterele Airbus pentru MAI și componenta germană
În paralel, programul SAFE a finanțat și capabilități de intervenție și ordine publică. Airbus a anunțat la 10 iunie 2026, la Berlin, semnarea unui contract cu Ministerul Afacerilor Interne din România pentru șapte elicoptere H160 și cinci elicoptere H145, parte a programului SAFE. Airbus spune că aparatele vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație, sub coordonarea DSU, pentru intervenții de urgență, protecție civilă, ordine publică și misiuni SMURD/salvamont.
În cazul Airbus, trebuie făcută o precizare: comunicatul Airbus privind contractul României nu indică locul exact de fabricație pentru fiecare aparat.
Airbus are însă producție H145 la Donauwörth, Germania, unde a livrat primul H145M pentru forțele armate germane, iar pentru H160 sursele publice Airbus indică Marignane, Franța, ca loc al programului și livrărilor H160.
Producție locală promisă, detalii neclare
Această nuanță este importantă deoarece MApN susține că o parte semnificativă din tehnica livrată României va fi produsă în țară.
Pe pagina publică SAFE, MApN afirmă că navele pentru Forțele Navale vor fi realizate la Șantierul naval Mangalia 2 Mai, mașina de luptă a infanteriei la Mediaș, iar IAR Brașov va contribui cu 15% la programul de achiziție comună a elicopterelor H225M.
Problema este că aceste procente și obligații industriale nu au fost detaliate în răspunsul transmis Newsweek România. MApN a indicat că Ministerul Economiei stabilește criteriile de localizare a producției și cooperare economică locală, iar Cancelaria Prim-Ministrului emite cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect.
Curtea de Conturi: contracte de valoare și complexitate ridicate
Curtea de Conturi a transmis că aceste contracte SAFE sunt investiții „de valoare și complexitate ridicate”, cu impact strategic asupra utilizării resurselor publice, ceea ce justifică analizarea oportunității includerii unor misiuni de verificare în programul instituției.
Instituții care nu au răspuns
Newsweek România a transmis întrebări și către Guvern/Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor și CNAIR. Până la momentul redactării, aceste instituții nu au transmis răspunsuri.
Dacă o vor face le vom publica de îndată răspunsurile.
Întrebarea rămasă fără răspuns
În lipsa unor răspunsuri punctuale de la MApN privind analiza de preț și ofertele alternative, rămâne întrebarea esențială: cum a ajuns România, printr-un program european prezentat drept mecanism de achiziții comune, să concentreze contracte militare de miliarde în jurul câtorva companii, în special din zona industrială germană?
