Poșta–Temu, afacerea care arde statul. Bolojan a fost în China, șeful Poștei se însoară cu șefa lui de cabinet

Plus o nuntă care cimentează o relație la vârful statului român: șeful Poștei Române, Valentin Ștefan, cel care a pus această companie de stat la picioarele Chinei comuniste, se căsătorește în această săptămână cu Ana Smărăndița Irina, șefa de cabinet a premierului interimar Ilie Bolojan.

Citește și: Directorul Poștei refuză să colecteze taxa pe coletele Temu. A fost în vizite „neautorizate” în China

Documentele oficiale obținute de Newsweek România descriu o relație logistică cu China construită în mai multe etape, în timp ce importurile cargo ale Aeroportului Oradea au ajuns în 2026 să provină în proporție de 99,2% din China.

Totul se întâmplă într-un moment în care UE încearcă să frâneze avalanșa coletelor ieftine extracomunitare, iar Comisia Europeană tocmai a amendat Temu cu 200 de milioane de euro.

Newsweek le-a cerut lui Ilie Bolojan și directorului Poștei Române, Valentin Ștefan, să explice cum se leagă aceste episoade. Termenul a expirat pe 6 septembrie. Până astăzi, niciunul nu a răspuns.

Documentele ridică o întrebare legitimă: cine a construit relația logistică dintre instituții și companii românești și operatorii chinezi, cine a supravegheat-o și unde se termină strategia comercială și începe politica unui stat care tocmai încearcă să limiteze efectele exploziei importurilor ieftine extracomunitare?

La aceste întrebări, cei doi oameni aflați în centrul documentelor – Ilie Bolojan și Valentin Ștefan – au ales până acum să nu răspundă.

Totul începe înainte de Temu: memorandum China–Oradea în 2023

Prima piesă importantă apare în 2023.

Aeroportul Oradea, aflat sub autoritatea Consiliului Județean Bihor condus la vremea respectivă de Ilie Bolojan, confirmă oficial pentru Newsweek România că a inițiat contacte cu Shanghai F&J Investment Management Co. Ltd., prin Camera de Comerț și Industrie Româno-Chineză.

Reprezentanții companiei chineze au venit la Aeroportul Oradea, unde le-au fost prezentate terminalul cargo, infrastructura aeroportuară și avantajele logistice ale regiunii.

Pe 20 noiembrie 2023, Aeroportul și Shanghai F&J au semnat un memorandum de înțelegere.

Obiectivul documentului era explicit: dezvoltarea activității cargo, facilitarea deschiderii unor rute aeriene de marfă între aeroporturi din China și Oradea și atragerea unor fluxuri de mărfuri chinezești prin infrastructura bihoreană.

Așadar, apropierea logistică de China nu începe cu Temu în 2026. Era instituționalizată printr-un memorandum încă din 2023.

Vezi mai jos răspunsul oficial al Aeroportului Oradea

Poșta Română duce Aeroportul Oradea în China

În toamna anului următor, apare direct în ecuație Poșta Română.

Între 23 și 25 septembrie 2024, directorul Aeroportului Oradea participă la China International Logistics and Supply Chain Fair de la Shenzhen.

Nu pleacă acolo independent.

Potrivit documentelor oficiale, participarea are loc la invitația Companiei Naționale Poșta Română, în cadrul unei inițiative intitulată sugestiv „România – Hub Logistic”.

Aeroportul pregătește pentru târg inclusiv o prezentare a facilităților sale cargo tradusă în limba chineză. Deplasarea costă 18.654 de lei.

Newsweek l-a întrebat pe Valentin Ștefan cine a lansat această inițiativă, cine a aprobat-o în cadrul Poștei Române și ce aeroporturi, porturi, operatori logistici și instituții ale statului făceau parte din proiect.

Nu a răspuns.

Șeful Poștei oferea compania drept „trambulină” pentru firmele chineze

Deplasarea Aeroportului Oradea se înscrie într-un context mai larg documentat anterior de Newsweek România.

Valentin Ștefan făcuse deplasări în China în 2024 și vorbea public acolo despre Poșta Română ca despre o posibilă „trambulină” pentru companiile chineze, invocând inclusiv avantajul statutului său de companie controlată de stat și posibilitatea facilitării dialogului firmelor chineze cu autoritățile române.

Noua investigație l-a pus pe șeful Poștei în fața unei întrebări mult mai concrete:

Ce companii chineze a ajutat Poșta Română să intre în legătură cu Guvernul, ministerele, autoritățile vamale, aeroporturile, porturile sau alte instituții ale statului?

Valentin Ștefan nu a răspuns.

Între Shenzhen și vizita operatorilor chinezi apare Bolojan la Shanghai

La mai puțin de trei săptămâni după participarea Aeroportului Oradea la târgul din Shenzhen, Ilie Bolojan, atunci președinte al Consiliului Județean Bihor, pleacă oficial în China.

Deplasarea are loc între 12 și 19 octombrie 2024, la Shanghai, la invitația Comisiei pentru Știință și Tehnologie a Municipiului Shanghai.

Din fonduri publice sunt plătite: 7.765 de lei pentru biletele de avion, 5.403,47 lei pentru cazare și 1.907,85 lei indemnizația de delegare. Total: 15.076,32 lei.

Mai interesant decât costul este însă ceea ce nu a putut găsi CJ Bihor.

Instituția a transmis Newsweek că în evidențele sale nu a fost identificat un raport întocmit de Bolojan după revenirea din China.

Dispozițiile de plată și deconturile confirmă oficial deplasarea și cheltuielile. Într-unul dintre documente apare explicit scopul: deplasarea în Republica Populară Chineză, Shanghai, în perioada 12–19 octombrie 2024.

DOCUMENT | Dispozițiile de plată, deconturile deplasării lui Ilie Bolojan și răspunsul CJ Bihor pot fi consultate în facsimil în cadrul articolului.

Ce companii a căutat Bolojan în China?

Newsweek i-a cerut lui Bolojan să clarifice o declarație făcută ulterior într-o ședință a Consiliului Județean Bihor, potrivit căreia în China ar fi încercat să trezească interesul companiilor de logistică pentru infrastructura cargo de la Oradea.

Întrebările au fost directe: cu cine s-a întâlnit? ce companii de logistică a contactat? ce le-a propus? a discutat transformarea Aeroportului Oradea într-un hub pentru mărfurile chinezești destinate României sau altor state europene? și de ce nu există un raport identificat după o deplasare oficială de șapte zile finanțată din bani publici?

Bolojan nu a răspuns.

La 12 zile după întoarcerea lui Bolojan, chinezii vin la Oradea cu Poșta

Cronologia devine și mai greu de ignorat la sfârșitul lunii octombrie 2024.

Ilie Bolojan revine din Shanghai pe 19 octombrie.

Pe 31 octombrie, la Aeroportul Oradea vin reprezentanții: HPF Co. Ltd., Shaoke Logistics și Shaoke Freight Limited.

Alături de ei se află reprezentanți ai Poștei Române.

Tema întâlnirii, potrivit răspunsului oficial al Aeroportului: posibilitatea dezvoltării unor zboruri cargo pentru mărfurile provenite din China.

Aeroportul precizează că discuțiile au rămas exploratorii și nu au fost urmate de un contract sau de implementarea unui proiect comun.

Cronologia documentată este aceasta:

23–25 septembrie 2024: Aeroportul Oradea merge în China la invitația Poștei Române.

12–19 octombrie: Ilie Bolojan merge la Shanghai.

31 octombrie: trei operatori chinezi de logistică ajung la Oradea împreună cu Poșta Română.

Newsweek i-a întrebat separat pe Bolojan și Valentin Ștefan dacă a existat vreo legătură între discuțiile din China, proiectul Poștei și vizita din 31 octombrie.

Niciunul nu a răspuns.

O zi mai târziu, aceeași delegație ajunge la Portul Constanța

Pe 1 noiembrie 2024, aceeași delegație de operatori chinezi apare, potrivit informațiilor pe baza cărora au fost formulate întrebările Newsweek, la Portul Constanța, alături de reprezentanți ai Poștei Române.

Newsweek i-a cerut lui Valentin Ștefan să explice ce proiect a fost discutat, de ce delegația HPF–Shaoke fusese cu numai o zi înainte la Aeroportul Oradea și dacă există memorandumuri, minute, contracte, prezentări sau corespondență privind acel proiect.

Șeful Poștei nu a răspuns.

De la discuții la cifre: 99,2% din importurile cargo ale Oradei vin din China

Indiferent cum sunt interpretate întâlnirile din 2023–2024, ceea ce a urmat este măsurabil.

În 2025, Aeroportul Oradea a procesat 295.236 kg de importuri aeriene care proveneau 100% din China.

În 2026, până la data răspunsului transmis Newsweek, importurile crescuseră la 1.176.642 kg.

Dintre acestea, 1.167.003 kg aveau origine China.

Adică aproximativ 99,2% din toate importurile cargo aeriene ale Aeroportului Oradea.

Newsweek l-a întrebat pe Bolojan dacă această concentrare aproape totală pe China este rezultatul strategiei dezvoltate în perioada în care conducea CJ Bihor și cum apreciază astăzi riscurile economice și strategice ale unei asemenea dependențe.

Nu a răspuns.

Oradea nu este o excepție. Europa este inundată de colete ieftine

Cifrele din Oradea trebuie privite într-un fenomen mult mai amplu.

În 2025 au intrat în Uniunea Europeană aproape 5,9 miliarde de articole în trimiteri cu valoare redusă, față de 4,6 miliarde în anul precedent.

Aceste trimiteri au ajuns să reprezinte aproximativ 98% din numărul articolelor importate procesate de autoritățile vamale.

Iar 93% din volumul bunurilor cumpărate online și importate în această categorie provenea din China. Ca valoare, ponderea Chinei era de 78%.

Nu este vorba doar despre faptul că europenii cumpără produse mai ieftine.

Explozia coletelor produce efecte pe mai multe niveluri: concurență dură pentru comercianții europeni care suportă costurile conformării cu normele UE, presiune uriașă asupra vămilor și autorităților de supraveghere, dificultăți în verificarea siguranței produselor și o creștere a dependenței comerciale de un singur mare furnizor extern.

Vămile nu mai pot ține pasul. Doar 65 de produse la un milion sunt controlate

Citește și: Senatori PSD, PNL, AUR ignoră amenințările Chinei la adresa siguranței României

Volumul a devenit atât de mare încât sistemul tradițional de control vamal nu mai poate ține ritmul.

În 2025, autoritățile vamale europene au ajuns să controleze în medie numai 65 de articole la fiecare milion de articole importate.

Comisia Europeană recunoaște explicit că dezvoltarea explozivă a comerțului electronic reduce eficacitatea relativă a controalelor, chiar dacă numărul absolut al verificărilor rămâne mare.

Iar rezultatele controalelor țintite sunt îngrijorătoare.

Într-o operațiune europeană amplă, peste 20.000 de jucării și aparate electronice mici provenite din comerțul electronic extracomunitar au fost verificate.

Majoritatea nu respectau normele europene. Dintre produsele selectate ulterior pentru teste de laborator, 84% au fost considerate periculoase, fiind identificate inclusiv riscuri de sufocare, electrocutare sau expunere la substanțe chimice.

Așadar, produsul de câțiva euro nu are doar un preț mic.

Are și costuri pe care cumpărătorul nu le vede pe ecran: control vamal, supravegherea pieței, combaterea produselor periculoase, administrarea miliardelor de trimiteri și concurența cu firme obligate să suporte costurile respectării standardelor europene.

Temu, amendată de Comisia Europeană cu 200 de milioane de euro

În acest context, identitatea noului partener al Poștei Române devine relevantă.

Pe 28 mai 2026, cu numai câteva luni înaintea memorandumului anunțat de Poștă, Comisia Europeană a amendat Temu cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea Digital Services Act.

Comisia a constatat că platforma nu a identificat și evaluat cu suficientă diligență riscurile sistemice generate de comercializarea produselor ilegale și prejudiciile potențiale pentru consumatorii europeni.

Mai mult, Comisia spune că dovezile disponibile indică o probabilitate foarte ridicată ca utilizatorii europeni să întâlnească produse ilegale pe Temu.

Așadar, cu numai câteva luni înainte ca o companie controlată de statul român să anunțe parteneriatul cu platforma chineză, Comisia Europeană îi aplica acesteia una dintre cele mai importante sancțiuni în baza legislației digitale europene.

Poșta bate palma cu Temu, dar ascunde condițiile

Pe 2 septembrie 2026, Poșta Română anunță un memorandum cu Temu.

Din informațiile făcute publice rezultă că parteneriatul vizează servicii logistice oferite comercianților români care vând pe platformă.

Newsweek a vrut însă să afle ceea ce comunicatul companiei nu spune: când au început negocierile; cine a negociat; cu ce entitate juridică a grupului Temu s-a semnat; cine sunt semnatarii; care este durata acordului; dacă există clauze de exclusivitate; ce volume de colete sunt estimate; ce venituri va obține Poșta și care este mecanismul tarifar.

Poșta nu a răspuns punctual.

În schimb, compania a invocat excepțiile din Legea 544 privind secretul comercial și competitivitatea și existența unor clauze contractuale de confidențialitate.

România pune 25 de lei pe coletele extracomunitare

În timp ce Poșta încearcă să dezvolte afaceri legate de comerțul electronic, statul român a mers în direcția opusă pe zona importurilor de mică valoare: a încercat să le facă mai costisitoare și mai ușor de urmărit.

De la 1 ianuarie 2026, România aplică o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet cu bunuri comerciale a cărui valoare declarată este sub 150 de euro și a cărui livrare începe în afara Uniunii Europene, în majoritatea covârșitoare de pe platformele online chinezești de tip temu, shein etc.

Legea 239/2025 stabilește că obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau platformei digitale, după caz, iar furnizorii serviciilor poștale trebuie să colecteze, declare către ANAF și vireze taxa la bugetul statului.

De ce a fost introdusă taxa

Argumentul economic din spatele măsurii este simplu.

Un colet care valorează 5, 10 sau 20 de euro generează, pentru stat și infrastructura logistică, activități de procesare, evidență, control vamal și supraveghere a pieței care nu dispar doar pentru că marfa este foarte ieftină.

Mai există și problema concurenței.

Un comerciant român sau european trebuie să respecte reguli privind siguranța produselor, trasabilitatea, garanțiile, fiscalitatea și protecția consumatorilor.

În schimb, miliarde de articole ieftine pot intra individual din afara UE, iar volumul este atât de mare încât controlul efectiv devine inevitabil limitat.

De aici argumentul că vechiul sistem crea un avantaj competitiv artificial pentru expedițiile de mică valoare din afara Uniunii, avantaj pe care chiar UE a decis între timp să îl reducă.

Și Bruxelles-ul a renunțat la privilegiul coletelor sub 150 de euro

De la 1 iulie 2026, Uniunea Europeană a eliminat scutirea de taxe vamale pentru bunurile sub 150 de euro și a introdus temporar o taxă vamală forfetară de 3 euro per articol, până la 1 iulie 2028.

Comisia explică deschis rațiunea măsurii: vechiul prag oferea indirect un avantaj concurențial anumitor afaceri și nu mai putea fi justificat în condițiile în care aproape 5,9 miliarde de produse cu valoare redusă intrau anual în UE.

Obiectivele declarate sunt echitatea concurențială, siguranța și sustenabilitatea comerțului electronic.

Cu alte cuvinte, Bucureștiul și Bruxelles-ul încearcă să pună frână unui sistem bazat pe miliarde de colete foarte ieftine exact în perioada în care Poșta Română își extinde relațiile comerciale cu ecosistemul chinez de e-commerce.

Valentin Ștefan s-a opus mecanismului de 25 de lei. Ce interes apăra?

Newsweek România a relatat anterior, pe baza unor surse ANAF participante la discuții, că Valentin Ștefan s-a opus mecanismului de colectare a taxei de 25 de lei.

În același timp, Poșta Română avea un interes comercial evident în creșterea volumelor de coletărie și dezvoltase relații logistice cu China.

Ulterior, compania a semnat memorandumul cu Temu.

Newsweek l-a întrebat direct pe Valentin Ștefan dacă Temu, Shein, China Post, Shaoke sau alți parteneri chinezi au fost informați ori consultați în privința taxei și dacă opoziția sa a fost motivată și de interesele comerciale ale Poștei.

Nu a răspuns.

A început relația cu Temu în timpul deplasărilor în China?

Newsweek i-a adresat lui Valentin Ștefan o altă întrebare pe care acesta a lăsat-o fără răspuns:

Când a avut loc primul contact dintre Poșta Română și Temu/PDD/Whaleco?

Și, mai concret:

S-a întâlnit Valentin Ștefan personal cu reprezentanți Temu în China sau în altă țară înainte de semnarea memorandumului?

Șefa de cabinet a lui Bolojan, încă o legătură cu Poșta

Documentarea Newsweek ajunge și la Ana-Smărăndița Irina, actuala directoare de cabinet a lui Ilie Bolojan și fostă responsabilă în zona de strategie a Poștei Române.

Newsweek l-a întrebat pe premier dacă aceasta a discutat cu el, înainte sau după numirea în Guvern, despre relațiile Poștei cu China, proiectul cargo Oradea sau Temu.

Separat, celor doi le-a fost solicitată clarificarea unei informații deținute de Newsweek România privind relația personală dintre Ana-Smărăndița Irina și Valentin Ștefan, inclusiv că cei doi se vor căsători în această săptămână.

Nici Bolojan și nici Valentin Ștefan nu au răspuns.

20 de întrebări. Niciun răspuns

Pe 3 septembrie, Newsweek România a transmis 10 întrebări lui Ilie Bolojan și alte 10 întrebări lui Valentin Ștefan.

Termenul editorial a fost 6 septembrie 2026, ora 14.00.

Până astăzi, niciunul dintre cei doi nu a răspuns.

Dacă cei doi oficiali vor alege să răspundă le vom publica de îndată punctele de vedere.