Americanii se agață de rolurile lor sau acceptă posturi pentru care sunt supracalificați, pe fondul temerilor legate de piața muncii.
Americanii se agață de rolurile lor sau acceptă posturi pentru care sunt supracalificați, pe fondul temerilor legate de piața muncii.
Epuizarea profesională (burnout-ul) este una dintre cele mai frecvente motive pentru care angajații din România caută sprijin în terapie, apelând inclusiv la platforme online.
Mii de austrieci se confruntă cu paradoxul muncii fără siguranță financiară. În ciuda unui program complet de 40 de ore pe săptămână, aproximativ 120.000 de angajați din Austria nu reușesc să își acopere cheltuielile de bază, fiind catalogați drept „muncitori săraci”.
Radiografia pieței muncii: Muncitorii necalificați primesc un salariu cu 2.000 lei mai mic decât venitul mediu net din România. Puțini români acceptă locuri de muncă plătite cu 3.000 de lei, iar angajatorii sunt nevoiți să combată deficitul de personal angajând imigranți.
Câte zile libere au românii într-un față de aște state UE? Franța vrea să le reducă drastic pentru a face rost de bani la buget. Ar putea face România același lucru?
Generația Z intră pe piața muncii cu o mentalitate diferită de cea a angajaților dinaintea lor. O conducere inteligentă poate transforma diferențele dintre generații într-un avantaj.
Au vrut să muncească și după pensie, dar au fost refuzați. Poliția a făcut descinderi în forță. Legea spune foarte clar că oricine poate lucra dacă semnează un nou contract cu angajatorul. Cu o condiție.
Speranța moare ultima – mai puțin în cazul multor absolvenți de facultate care se pregătesc să intre pe o piață a muncii instabilă și plină de contradicții.