OCDE: Salariile au crescut mult mai mult decât productivitatea. Așa s-a ajuns la datorii de 1.100 miliarde lei

Raportul OCDE pentru România lansat zilele trecute explică de ce am ajuns la o datorie publică record. Datoria publică a ajuns la nivelul record de peste 1.100 miliarde de lei, adică 60% din PIB.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE a publicat un raport din care ne putem da seama cum am ajuns la această datorie publică.

OCDE, raport necruțător: Salariile au crescut mult mai mult decât productivitatea. Totul s-a făcut pe datorie

Mai jos aveți un grafic edificator.

Cu albastru avem creșterea salariului, iar cu linie verde este productivitatea.

Din anul 2008, productivitatea a crescut de la 100% la 150%.

În schimb, din același an, salariile au crescut de la 100% la 350%.

Salariile au crescut mult mai mult decât prodcutivitatea. Cum s-au plătit aceste salarii uriașe care nu aveau corespondent în econiomie? Pe datorie. Datorie care, în timp, a ajuns la aproape 1.100 miliarde de lei.

OECD spune că România are o problemă cu forța de muncă

„Consolidarea forței de muncă din România reprezintă o prioritate esențială, întrucât o mare parte a populației rămâne în afara pieței formale a muncii, în timp ce, în același timp, se preconizează că forța de muncă va înregistra o scădere semnificativă în următoarele decenii.

Deși a crescut, rata de ocupare a forței de muncă rămâne sub media OCDE, reflectând disparități regionale mari și niveluri scăzute de ocupare pentru anumite grupuri, precum tinerii, persoanele cu calificare redusă, femeile și romii.

Citește și: Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță: „frica se cotează la baril”. Ce va fi la pompă?

Dacă imigrația lucrătorilor cu calificare redusă a contribuit recent la compensarea pierderilor de forță de muncă, emigrația rămâne ridicată, implicând adesea lucrători mai bine pregătiți decât cei care intră în țară.

Citește și: Război în Orientul Mijlociu. Marile companii de transport maritim și-au suspendat navigația în Golf

Mai recent, efectele încetinirii economice asupra pieței muncii au devenit vizibile în a doua jumătate a anului 2024, odată cu o creștere treptată a șomajului, o creștere mai lentă a salariilor și perspective de angajare mai slabe”, arată raportul.

Cum a strâns guvernul cureaua?

OECD trece în revistă măsurile guvernului pentru a reduce deficitul:

„Începând cu iulie 2026, salariul minim urmează să crească din nou, cu 6,8%. În plus, guvernul a plafonat beneficiile suplimentare și bonusurile pentru funcționarii publici, ca parte a eforturilor sale de consolidare fiscală.

Eliminarea, începând cu ianuarie 2025, a scutirilor fiscale sectoriale în agricultură, industria alimentară, construcții și IT a contribuit și mai mult la încetinirea creșterii salariilor nete.

Ratele scăzute ale ocupării forței de muncă reflectă, de asemenea, economia informală încă extinsă a României. 

O parte substanțială a ocupării forței de muncă are loc, de asemenea, în firme neînregistrate, fără contracte de muncă formale, sau este declarată doar parțial. Acest lucru implică adesea „salarii la plic”, în care veniturile peste salariul minim sunt plătite la negru și nu sunt raportate oficial.

Locurile de muncă informale sunt adesea asociate cu salarii mici, condiții de muncă precare și acces limitat la oportunități de dezvoltare profesională și de formare.

Lucrătorii cu locuri de muncă nedeclarate sunt în mare parte excluși din sistemele de protecție socială, inclusiv din asigurările de sănătate și pensiile, ceea ce contribuie la rezultate slabe în materie de sănătate și crește riscul de sărăcie la bătrânețe”, arată Raportul.