Primele procese intentate de instanțe din România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind controversata secție specială și obligativitatea respectării recomandărilor din rapoartele MCV vor începe săptămâna viitoare.
Primele procese intentate de instanțe din România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind controversata secție specială și obligativitatea respectării recomandărilor din rapoartele MCV vor începe săptămâna viitoare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a tras luni la sorţi magistraţii care vor face parte din cele două completuri de 5 judecători (C5) pentru anul 2020, scrie G4Media.ro.
În perioada 2018-2019, 15 dintre românii cu cea mai mare pensie au ales să mai agonisească ceva prin intermediul celei mai bănoase profesii liberale, cea de notar. Doi sunt foști judecători la Curtea Constituțională, iar 13 au activat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Constituțională (CCR) amână procesele unor foști demnitari de la instanța supremă de două luni și jumătate, refuzând să motiveze o decizie luată la începutul lui iulie 2019, când a hotărât compunerea nelegală a completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ.
Asociația „Forumul Judecătorilor din România” a transmis, din nou, un mesaj ferm către Parlament și Guvern, prin care solicit modificare imediată a legilor justiției, în acord cu rapoartele Comisiei de la Veneția, ale Comisiei Europene și GRECO.
Curtea Constituțională (CCR) a solicitat verificări suplimentare a în legătură cu procedura de numire a celor doi judecători constituționali din partea Parlamentului, Cristian Deliorga (Senat) și Gheorghe Stan (Camera Deputaților).
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii vrea o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi cu cei ai SRI pentru preluarea dosarelor cu procurori și judecători .
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, consideră un „abuz" sesizarea Curţii Constituţionale pe tema completurilor specializate.