Dincolo de spaime și fibrilații identitare, mișcările împotriva centralismului se coagulează, în sfârșit arătând guvernanților că România nu e suma ministerelor din București.
Logica pretextelor este exact aceeași atât în așa-numitele societăți deschise, cât și în așa-numitele societăți închise, adică atât în “democrație”, cât și în dictatură.
De mirare: e iureș de presă cum că pesediștii din Transilvania îi cer lui Dragnea să convoace cât mai degrabă CEX-ul, vezi Doamne, ca să „tranșeze eventualele nemulțumiri”.
Dragnea, lovit de unde se aștepta mai puțin.
Da, e cazul să discutăm pe față: ce e România de fapt? Care e fundamentul ei, pe ce se bazează? În afară de teritoriu și populație, care îi sunt valorile? E occidentală sau orientală? E bine sau rău să-ți duci veacul aici?