Prețul curentului electric în România, cel mai mare din UE. Triplu ca în Ungaria, dublu față de Bulgaria
Raportat la puterea de cumpărare, prețul curentului electric în România este cel mai mare din UE. De exemplu, este triplu ca în Ungaria sau Norvegia și mai mult decât dublu față de Bulgaria, Austria, Franța, potrivit datelor Eurostat.
În a doua jumătate a anului 2025, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au rămas în mare parte stabile, cu o ușoară creștere la 28,96 €/100 kWh (adică, circa 1,5 lei/kWh), față de 28,79 €/100 kWh în prima jumătate a anului.
Creșterea ușoară a prețului curentului electric din 2025 la nivelul UE a fost determinată de creșterea impozitelor și taxelor, care au crescut atât în termeni absoluți (la 0,0837 € pe kWh, comparativ cu 0,0804 € pe kWh în prima jumătate a anului 2025), cât și ca pondere din factura finală (28,9% în a doua jumătate a anului 2025, în creștere față de 27,9% în prima jumătate a anului).
Prin urmare, ușoara scădere a prețurilor energiei electrice înainte de impozitare a fost mai mult decât compensată de o impozitare mai mare, ceea ce a dus la o creștere modestă a prețurilor finale plătite de consumatori, conform Eurostat.
Prețurile energiei electrice în UE raportate la PPS - Foto: ec.europa.eu
Prețul curentului electric în România, cel mai mare din UE. Triplu ca în Ungaria, dublu față de Bulgaria
Exprimate în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile energiei electrice au fost cele mai mari pentru gospodăriile din România (49,52 la 100 kWh), Cehia (38,65 la 100 kWh) și Polonia (37,15 la 100 kWh).
Cele mai mici prețuri bazate pe PPS au fost înregistrate în Malta (14,09 a 100 kWh), Ungaria (15,10 a 100 kWh) și Norvegia (15,64 a 100 kWh).
Citește și: Comisia Europeană: Recomandări pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Ce măsuri propune în energie
Cele mai mari și cele mai mici prețuri la electricitate în valoare absolută
Irlanda a raportat cele mai mari prețuri la energia electrică, la 40,42 €/100 kWh (adică, circa 2,1 lei/kWh), urmată de Germania (38,69 €/100 kWh) și Belgia (34,99 €/100 kWh).
În schimb, cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (10,82 €/100 kWh), Malta (12,82 €/100 kWh) și Bulgaria (13,55 €/100 kWh).
În ciuda mediilor stabile din UE, comparațiile monedelor naționale indică mișcări semnificative ale prețurilor în unele țări.
Prețurile energiei electrice pentru uz casnic au crescut brusc în a doua jumătate a anului 2025: România (+58,6% față de a doua jumătate a anului 2024), Austria (+34,3%) și Irlanda (+32,7%).
În România, prețul mediu al curentului electric este de 22 €/100 kWh.
Pe de altă parte, țări precum Cipru (-14,7%), Franța (-12,5%) și Danemarca (-11,9%) au înregistrat reduceri semnificative de prețuri.
Ilie Bolojan explică de ce e curentul scump în România
Premierul Ilie Bolojan a explicat sintetic, printre altele, în plenul Parlamentului, în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură PSD - AUR împotriva sa, care a trecut cu un vot covârșitor, de ce e curentul electric scump în România.
''Transelectrica, dragilor, ca să avem energie ieftină, cum vă doriți cu toții, cum vrem cu toții și cetățenii noștri, trebuie să avem mai multă producție de energie.
Dar ce să vezi, avem 19.000 de megawați capacitate totală, la care este ocupat 9.000 megawați, și noi am eliberat ATR-uri pentru 80.000 de megawați, și încă 30.000 sunt în lucru.
E adevărat că megawații ăștia nu sunt unu la unu, dar oricum am eliberat mai multe autorizații decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot.
Cum am făcut asta? Am permis unor băieți deștepți, nu toți, dar o parte sunt evident speculativi, să facă hârtii, i-am consiliat, i-am ajutat și am blocat accesul în sistemul energetic'', a afirmat Bolojan.
El a subliniat că, fără corectarea acestor probleme, prețul energiei nu poate scădea pe termen scurt.
''Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață n-am venit cu ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri în bătaie de joc. V-ați gândit probabil că dacă vă mișcați repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat'', a mai afirmat Bolojan.
Premierul a menționat și Hidroelectrica, despre care a afirmat că preferă să mențină profitul în loc să investească în dezvoltare.
