Cristian Păun: Cea mai mare problemă e când ajungem aproape de faliment. Suntem la doi pași de acel moment
Scăderea de curs de vrei 0,30 lei, apărută de la începutul interimatului Guvernului Bolojan, este o primă evoluţie nefavorabilă, a declarat în exclusivitate pentru Newsweek România profesorul Cristian Păun.
Ceea ce urmează, dacă nu se ajunge la formarea unui guvern cu puteri depline şi cu orientare reformistă, ar putea fi scenariul unui dezastru: ajungerea României la ratingul junk, care înseamnă că vom fi aproape de faliment cu ţara.
Deocamdată, acum, când a trecut o săptămână de la nominalizarea premier desemnat al lui Eugen Tomac, avem o creştere de curs cu un vârf spre 5,30 lei un euro. Aşteptăm consensul politic şi încă nu avem un guvern format.
Dacă guvernul propus de Tomac cade în Parlamentul României, la vot, va apărea un plus de depreciere la cursul de schimb.
Cristian Păun: Cea mai mare problemă e când ajungem aproape de faliment. Suntem la doi pași de acel moment
“Avem o creștere de curs de schimb undeva de la 5 lei – 5 lei și un pic, către 5,30 lei la un euro, deci avem un 0,30 lei adăugaţi la un curs de schimb de vreo 5 lei.
Aceasta e doar o primă primă evoluție nefavorabilă, pentru că, masiv, cursul se va deprecia în următorul scenariu, în care nu ajungem la un consens politic și nu avem un guvern.
Suntem abia la faza în care un guvern interimar există, dar există și un prim-ministru desemnat să formeze un guvern, dar nu știm dacă va trece de Parlament și nu știm care e planul său.
Citeşte şi: Cristian Păun: Riscăm să pierdem 6.000.000.000 € din PNRR, cu guvern interimar, fără continuarea reformelor
Deci, foarte probabil ca, în momentul în care de exemplu guvernul acesta, propus de prim-ministrul desemnat, cade în Parlamentul României, să mai vedem un plus de depreciere la cursul de schimb.
Cu fiecare eșec în a guverna România corespunzător, vom vedea noi și noi valori ale acestei deprecieri. Deocamdată, cursul a crescut de la 5 lei la 5,3 lei un euro. A rămas acolo, în zona respectivă”, spune Cristian Păun.
Dar cea mai mare problemă va apărea atunci când agenţiile de rating ne vor downgrada la ratingul junk. În această situaţie, ieşirile masive de valută vor face ca cursul de schimb să se ducă spre un 6 – 7 lei pentru un euro, ceea ce va fi un dezastru.
Citeşte şi: Cristian Păun: 60% din PIB datorie publică înseamnă bani pe care îi vom da greu înapoi. Care sunt rigorile?
Pur şi simplu, aceste ieşiri sunt legitime, spune profesorul Cristian Păun, de la ASE: fondurile de investiţii nu au voie să aibă expunere pe o piaţă dintr-un stat cu rating junk şi atunci se retrag din statul respectiv.
“Cea mai mare problemă o vom avea în momentul în care intrăm în junk și, din păcate, suntem acolo destul de aproape de acea situație.
Caz în care ieșirile masive de valută din România vor prăbuși cursul semnificativ și atunci nu vom mai vedea cu siguranță o creștere de curs de la 5 lei la 5,30 lei un euro.
Citeşte şi: Cristian Păun: Leul se depreciază din cauza slăbiciunilor economiei şi a problemelor politice
Vom vedea probabil un salt tragic de la ce avem astăzi, către 6 sau 7 lei un euro, pentru că va fi vorba de o cantitate impresionantă de valută care va trebui să părăsească România, pentru că așa impun regulile investiționale din băncile de investiții. Mă refer la fondurile de investiții care au expunere pe România”, explică universitarul de la ASE
Concluzie. În luna mai 2026, perioadă ce coincide cu intrarea Guvernului Bolojan în interimat (după moțiunea de cenzură din 5 mai), totalul ieșirilor în valută, înregistrate oficial, din rezervele administrate de BNR, a fost de 3.038 milioane de euro. Adică de 3 miliarde de euro. Enorm.
Nu este vorba despre roboţi care au fugit din ţară, cu banii-n buzunarele burduşite, ori despre aventurieri care au decis să o ia la sănătoasa. Aventurieri sunt cei care, în astfel de condiţii, când suntem aproape de junk, speră că lucrurile vor reveni la normal şi încă nu fug din piaţă.
Instabilitatea politică din această perioadă a pus presiune pe piața valutară. Leul a atins minime istorice succesive (depășind pragul de 5,21 - 5,26 lei pentru un euro), forțând Banca Centrală să gestioneze fluxurile financiare, prin regimul de flotare controlată.
Deoarece ieșirile (3.038 milioane de euro) au depășit intrările din aceeași lună (2.253 milioane de euro), indicatorii macroeconomici au suferit modificări direct vizibile, conform BNR. Astfel, rezerva valutară directă a scăzut cu 780 de milioane de euro, iar rezerva internaţională totală (valută + aur) a scăzut cu 965 de milioane de euro.
Atunci când indicatorii macroeconomici o iau razna, investitorii pleacă. Orice societate de investiţii are un board în care se iau decizii, ce este format din oameni, care au păreri şi sentimente.
Când văd că în România este instabilitate, sentimentul e negativ şi iau decizii foarte justificate şi raţionale, cu profesionalism, în consecinţă.
