Circulă trenurile prost în România? 72% din linii bune de fier vechi, în 2021-2025 alocați doar 45% din bani
Cea mai mare parte a infrastructurii feroviare din România e la pământ, iar majoritatea trenurilor circulă prost, cu viteze de început de secol XX. În ciuda investițiilor, 72% din linii sunt bune de fier vechi, iar între 2021 și2025 au fost alocați doar 45% din banii necesari.
Alocările financiare în perioada 2021 - 2025 au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare, doar deficitul pentru întreținere și reparații curente depășind 12 miliarde de lei, indică Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026 - 2030, aprobată miercuri în ședința Executivului.
Circulă trenurile prost în România? 72% din linii bune de fier vechi, în 2021-2025 alocați doar 45% din bani
Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al rețelei feroviare și recuperarea accelerată a restanțelor istorice privind repararea și modernizarea căilor ferate.
'Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026 - 2030, care a fost adoptată astăzi, vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021 - 2025, perioadă marcată de un context economic și social dificil, care a dus la o implementare doar parțială a proiectelor.
Documentul de astăzi prezintă cu onestitate situația în care se află rețeaua feroviară, o consecință directă a celor 35 de ani de subfinanțare constantă.
Citește și: Anchetă pentru abuz de poziție dominantă, la CFR. Nu ar fi electrificat special anumite linii
În perioada 2021 - 2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare.
Doar deficitul pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei', se arată în comunicat.
În 2025, lungimea liniilor „epuizate” din punct de vedere tehnic a ajuns kla 72,56%
Practic, efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricții de viteză și o degradare accelerată a rețelei.
Astfel, în 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire, în 2010 procentul a urcat la 41,14% (5.596 km), pentru ca în 2025 lungimea liniilor 'epuizate' din punct de vedere tehnic să ajungă la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani.
Citește și: „Viteză record”, pe coridorul feroviar Rin-Dunăre din România: Lucrările pe 22 km au ajuns la 82% în 9 ani
'Aceste probleme s-au reflectat direct în opțiunile românilor și ale companiilor: piața transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători și aproape 23% la marfă), deși ținta anterioară era o creștere cu 25%', subliniază MTI.
Trei obiective strategice majore, în următorii 5 ani
Pentru următorii cinci ani, Guvernul își asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanțare prioritizată:
Obiectivul 0 - recuperarea în ritm accelerat a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare, prioritatea absolută a mandatului;
Obiectivul A - creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă - trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile;
Obiectivul B - integrarea în spațiul feroviar unic european, respectiv respectarea obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană.
Strategia acoperă toate domeniile critice, de la mentenanța de bază și operare, până la reînnoire și extindere, incluzând atât investiții directe, cât și o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului.
'Reabilitarea transportului feroviar nu este doar un proiect tehnic, ci o măsură cu impact major asupra vieții de zi cu zi a românilor și asupra economiei naționale.
Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport.
Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri și mărfuri de pe șosele către calea ferată, rețeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată.
Aceasta se va traduce prin: creșterea vitezei medii de deplasare pe șoselele actuale; scăderea numărului de accidente rutiere; reducerea blocajelor în trafic; scăderea costurilor de transport suportate de economia națională', se menționează în comunicat.
MTI precizează că documentul aprobat miercuri, 19 august 2026, este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) și include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026 - 2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană.
'Aprobarea acestei Strategii garantează utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice și europene, marcând un pas decisiv către un sistem de transport național modern, sigur și competitiv', subliniază MTI.
