Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice în economiile în curs de dezvoltare din regiunea Europa și Asia Centrală, pentru România previzionând o creștere economică de 1,2% în 2025 și de 1,9% în 2026.
Totodată, instituția financiară estimează că reducerea creșterii economiei mondiale va duce la scăderea prețurilor materiilor prime pe plan global cu 12% în 2025 și încă 5% în 2026, la cele mai reduse niveluri de după 2020 în termeni reali, relatează Agerpres.
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2024 în România, cea mai mare pondere în totalul populației deținând-o grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%), conform INS.
Citește și: Fost premier al României anunță dezastrul: Pensiile și salariile vor scădea cu 35%. Care e motivul?
România a înregistrat cel mai mic procent din UE al întreprinderilor care utilizează tehnologii de inteligență artificială (3,1%) în 2024 și una din cele mai mari valori ale proporției persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (27,9%) în 2023.
În 2023, peste 150.000 de grupuri de întreprinderi multinaționale operau în UE și în țările membre AELS, angajând 49 milioane de persoane, arată datele Biroului European de Statistică.
Banca Mondială radiografiază economia României: Creștere economică de doar 1,2% în 2025
Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii în economiile în curs de dezvoltare din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA) la 2,5% în perioada 2025-2026, pentru România previzionând o creștere economică de 1,2% în 2025 și de 1,9% în 2026, conform Raportului ECA Economic Update pentru regiune, publicat la 23 aprilie 2025.
În România, creșterea a scăzut la 0,9% anul trecut, de la 2,4% în 2023. Deși a existat o redresare puternică a consumului privat, aceasta a fost compensată de exporturi mai slabe, cheltuieli de investiții reduse și costuri ridicate de împrumut, notează raportul publicat pe https://openknowledge.worldbank.org/.
Citește și: Deficitul bugetar crește, Bolojan atrage atenția Guvernului. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite
În 2024, creșterea în întreaga regiune s-a stabilizat la 3,6%, susținută de consumul privat și de creșteri robuste ale salariilor reale, remitențe mai mari și creșterea creditelor de consum, toate acestea compensând cererea externă mai slabă din cauza creșterii economice reduse în Uniunea Europeană.
„Deși țările din regiunea Europa și Asia Centrală au reușit să mențină o creștere constantă anul trecut, incertitudinea globală, fragmentarea geoeconomică și expansiunea slabă în rândul partenerilor comerciali cheie fac mai dificilă menținerea acestei creșteri.
Pentru a obține o expansiune economică mai puternică pe termen lung, este esențial ca țările din regiune să accelereze reformele structurale interne care să favorizeze un sector privat dinamic și inovator, antreprenoriatul și adopția tehnologiei”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, citată în comunicatul BM.
Citește și: Bulgaria a atins ținta de deficit de 3% din PIB, în timp ce în România e 9,3%. Poate trece la euro
Previziunile arată că Asia Centrală va rămâne sub-regiunea cu cea mai rapidă creștere anul acesta și anul viitor, deși creșterea este prognozată să se reducă la 4,7% în 2025-2026.
Incertitudinea politicii comerciale, barierele comerciale crescute și efectele indirecte ale lanțurilor de aprovizionare din zona euro sunt estimate să tempereze redresările în alte zone ale regiunii.
Creșterea în Balcanii de Vest este așteptată să se modereze la 3,4% în 2025-2026, în timp ce în Europa Centrală ar trebui să se îmbunătățească doar ușor, la 2,7%.
Creșterea în Ucraina este probabil să scadă la 2% în 2025.
Raportul BM arată că este necesar să se investească în companii tinere și inovatoare, mai degrabă decât în întregul sector al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), deoarece aceste companii generează locuri de muncă.
Această abordare ar trebui să fie susținută prin îmbunătățirea accesului la finanțare, în special la capital pe termen lung și de risc.
Regiunea nu are suficientă finanțare, deoarece capitalul de risc și finanțarea prin capitaluri proprii rămân subdezvoltate.
Investiția în capitalul uman este esențială pentru atragerea și păstrarea angajaților și antreprenorilor cu înaltă calificare, precum și pentru crearea de oportunități de îmbunătățire a competențelor prin formare profesională.
Prețurile materiilor prime pe plan global, în scădere cu 12% în 2025 și cu încă 5% în 2026
La 29 aprilie 2025, Banca Mondială a previzionat că reducerea creșterii economiei mondiale, parțial în urma turbulențelor comerciale, va duce la scăderea prețurilor materiilor prime pe plan global cu 12% în 2025 și încă 5% în 2026, la cele mai reduse niveluri de după 2020 în termeni reali, transmite Reuters.
Ajustate în funcție de inflație, în următorii doi ani prețurile materiilor prime vor scădea la media din perioada 2015-2019, încheind boom-ul prețurilor alimentat de redresarea economiei în urma pandemiei și de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un declin ar putea modera riscurile pe termen scurt la adresa inflației, în urma taxelor vamale americane și a extinderii barierelor comerciale pe plan global, dar de asemenea ar putea avea consecințe negative pentru economiile în curs de dezvoltare care exportă materii prime.
Preț mediu al barilului de țiței Brent de 64 de dolari în 2025 și de 60 de dolari în 2026
Instituția prognozează un preț mediu al barilului de țiței Brent de 64 de dolari în 2025 - un declin de 17 dolari față de 2024 - și de doar 60 de dolari în 2026, pe fondul aprovizionării masive și a scăderii cererii, în urma adoptării rapide a vehiculelor electrice în China, cea mai mare piață auto din lume.
La cărbune, prețurile ar urma să scadă cu 27% în 2025 și cu încă 5% în 2026, pe fondul încetinirii consumului în economiile în curs de dezvoltare.
Prețurile la alimente ar urma să scadă cu 7% în 2025 și cu încă 1% în 2026, dar prea puțin pentru a reduce insecuritatea alimentară în unele din cele mai vulnerabile țări.
Banca Mondială previzionează că prețul aurului va atinge un nou nivel record în 2025, în urma sporirii incertitudinilor, urmând să se stabilizeze în 2026.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat
La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu (populația de jure care poate să includă și emigranții, indiferent de perioada emigrării acestora; a nu se confunda populația după domiciliu cu populația rezidentă - populația de facto a României recunoscută internațional) a ajuns la 21.739.400 persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2024, potrivit comunicatului Institutului Național de Statistică publicat la 28 aprilie 2025.
Populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (55,4%, respectiv 51,2%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 ani și peste depășind cu peste 32,4% populația tânără de 0-14 ani (4025 mii față de 3041 mii persoane).
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2024, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și în același timp o creștere (de 0,4 puncte
procentuale) a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 126,8 la 1 ianuarie 2024 la 132,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2025.
Cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%), cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,2%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5,0%), 10-14 ani (4,9%) și 15-19 ani (5,3%), arată datele publicate pe https://insse.ro/.
Risc de sărăcie sau excluziune socială extrem de ridicat în România - 27,9% din populație
În 2024, 93,3 milioane de persoane din UE (21% din populație) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că trăiau în gospodării care se confruntau cu cel puțin unul din cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială: riscul de sărăcie, privațiuni materiale și sociale severe și traiul într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută.
Comparativ cu 2023, s-a înregistrat o ușoară scădere de 0,3 puncte procentuale (21,3% din populație, 94,6 milioane de persoane), arată raportul ''People at risk of poverty or social exclusion in 2024'', publicat de Eurostat la 30 aprilie 2025.
Cele mai mari valori ale proporției persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost raportate în Bulgaria (30,3%), România (27,9%), Grecia (26,9%), Spania și Lituania (ambele cu 25,8%).
Pe de altă parte, cele mai mici proporții au fost înregistrate în Cehia (11,3%), Slovenia (14,4%), Olanda (15,4%), Polonia (16%) și Irlanda (16,7%), potrivit indicatorilor calculați de Biroul European de Statistică.
