Cine plătește dacă o dronă rusească lovește o locuință așa cum s-a întâmplat la Galați? Ce spun asiguratorii?
Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă peste un bloc de locuințe din Galați, urmată de explozie și incendiu, a readus în atenție o întrebare: ce se întâmplă dacă o dronă implicată în războiul din Ucraina produce pagube pe teritoriul României?
„Ziarul de Iași” a analizat, împreună cu un broker de asigurări, condițiile de asigurare ale șase companii importante care vând polițe facultative de locuință în România pentru a vedea dacă proprietarii ar putea fi despăgubiți într-un scenariu în care o dronă militară produce pagube unei locuințe.
Pentru proprietarii de locuințe care au o asigurare facultativă, răspunsul nu este deloc simplu. La prima vedere, majoritatea polițelor acoperă incendii, explozii sau chiar căderea unor aparate de zbor. În realitate însă, aproape toate contractele conțin excluderi explicite pentru război, operațiuni militare, invazii, acte ostile sau terorism.
Analiza arată că majoritatea polițelor conțin clauze care permit asigurătorilor să refuze plata despăgubirilor dacă incidentul este încadrat drept efect al unui conflict militar. Există însă și prevederi care ar putea lăsa loc unor interpretări diferite în anumite situații.
Problema esențială este că toate aceste polițe au fost construite pentru riscuri obișnuite, nu pentru incidente provocate de un conflict militar aflat la câteva sute de kilometri de granițele României.
În cazul Asirom, condițiile de asigurare exclud în mod expres pagubele produse direct sau indirect prin acte de terorism sau sabotaj, prevederea fiind inclusă în capitolul dedicat excluderilor, la litera g.
Acoperirea standard include „căderea sau prăbuşirea unui aparat de zbor, a unor părți ale acestora sau a încărcăturii transportate, precum şi a altor corpuri cerești”.
Interpetarea ar putea fi că pagubele provocate de o dronă care cade pe un bloc sunt acoperite. Totuși, există o excludere critică: „Asigurătorul nu răspunde pentru prejudicii cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecință războiului (declarat sau nu), invaziei sau acțiunii unui dușman extern, războiului civil, revoluției, rebeliunii, insurecției, dictaturii militare…” și nici pentru daunele produse ca urmare a „acțiunii dispozitivelor explozive sau armelor de foc”.
În concluzie, în cazul de la Galați, dacă autoritățile vor concluziona că incidentul are legătură cu o operațiune militară și cu utilizarea unei încărcături explozive, aceste excluderi ar putea fi invocate de asigurător pentru a respinge o eventuală cerere de despăgubire.
În cazul Garanta, polița oferă la prima vedere o posibilă bază pentru despăgubire. Acoperirea de bază FLEXA include, la Secțiunea I, riscul de „cădere de corpuri aviatice”, definit ca prăbușirea avioanelor, a altor aparate de zbor, a componentelor acestora sau a unor obiecte căzute din ele. Cu alte cuvinte, impactul unui aparat de zbor asupra unei locuințe se află printre riscurile asigurate.
Problema apare însă la capitolul excluderi. Punctul 15 din condițiile generale elimină din acoperire pagubele provocate de operațiuni militare, măsuri de război, invazii, ocupații militare, războaie civile, insurecții, rebeliuni sau revoluții, indiferent dacă starea de război este declarată sau nu.
Astfel, dacă autoritățile ar stabili că drona care a lovit blocul din Galați este parte a unei operațiuni militare asociate conflictului din Ucraina, asigurătorul ar avea argumente contractuale solide pentru a respinge cererea de despăgubire.
La Generali, în Polița de Asigurare EuroCasa pentru Locuințe, excluderea este prevăzută în articolul 17.2 „Riscuri de război”, care menționează „război, invazie, acţiune a unui inamic străin, ostilităţi sau operaţiuni belicoase (indiferent dacă se declară război sau nu), război civil, rebeliune, revoluţie, insurecţie, tulburări civile care capătă proporţia unor mişcări populare sau echivalează cu acestea, putere militară sau uzurpată, lege marţială sau stare de asediu sau orice evenimente sau cauze care determină proclamarea sau menţinerea legii marţiale sau a stării de asediu”. Articolul 17.7 exclude separat toate pierderile rezultate din acte de terorism.
În același timp însă, Generali prevede că despăgubește daune provocate de „căderea aparatelor de zbor şi a vehiculelor spaţiale, a părţilor acestora şi obiectelor transportate de acestea, dar nu și dispozitivele explozive sau incendiare”. Prin urmare, polița conține atât prevederi care ar putea susține existența unei daune acoperite, cât și excluderi care ar putea deveni decisive dacă incidentul este încadrat drept efect al unui conflict militar.
Omniasig include în polița „Garant Amplus” riscul de cădere a corpurilor aeriene, definit la art. 2.9 drept „căderea accidentală de corpuri aeriene pe bunul asigurat”, fiind menționate ca exemple aeronavele, părțile acestora și meteoriții. Formularea este însă mai restrictivă decât la alți asigurători, deoarece nu face nicio referire explicită la drone.
În practică, o dronă militară ar putea fi încadrată în categoria aeronavelor, însă în cazul unei drone de mici dimensiuni ar putea apărea dispute privind încadrarea sa în definiția prevăzută de poliță. În același timp, pachetul de bază FLEXA, prevăzut la art. 5.1.1, acoperă incendii, explozii și căderi de corpuri aeriene, inclusiv consecințele directe ale unor astfel de evenimente.
Pe de altă parte, condițiile contractuale exclud despăgubirile pentru daune provocate de dispozitive explozive, muniții și arme, iar capitolul privind riscurile excluse elimină din acoperire evenimentele asociate războiului, invaziei, ostilităților militare, acțiunilor unui dușman extern, revoluției, insurecției sau măsurilor dispuse de autorități în contextul unor astfel de situații. Mia mult pe ziaruldeiasi
