Preşedintele interimar Ilie Bolojan avertizează, în contextul în care România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3%, că sunt ”trepidaţii la nivel global” care pot genera o nouă criză financiară.
”Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus Bolojan, care a propus trei măsuri rapide pentru reducerea deficitului: ”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”.
Citește și: Comisarul european pentru Buget și luptă antifraudă va veni în România. Se decide viitorul financiar
De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027.
În caz contrar, vom pierde banii. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde.
Deficitul bugetar crește, Bolojan atrage atenția Guvernului. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă nu-l îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare.
„Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă?
Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari.
Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme.
Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.
Citește și: Nicușor Dan vrea un premier care să scoată statul din rutină. Îl propune pe Bolojan
M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial - n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%.
Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune.
Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.
România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR
Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat.
De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 2027, fie vom pierde fondurile europene.
”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni.
Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută.
Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România.
Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale.
România, deficit bugetar record în 2024: 9,3%. Și continuă să crească
Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%).
Deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor.
'Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,28% din PIB față de deficitul de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,04% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
După primele două luni ale acestui an, deficitul fusese de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB.
Potrivit datelor MFP, veniturile totale au însumat 141,32 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere cu 6,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize și venituri nefiscale.
Totodată se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări mai mari de TVA în primele trei luni an/an și efect de bază ridicat) și fondurilor europene.
Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,12 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au crescut cu 0,11 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 31,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+133,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,6%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%1), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 49,80 miliarde lei, în creștere cu 10,4% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este
explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele trei luni ale anului trecut (5,2 miliarde lei în ianuarie-martie 2025, comparativ cu 3,8 miliarde lei în ianuarie-martie 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 28,57 miliarde lei, în scădere cu 2,7% (an/an).
'Contracția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+21,0%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (8,29 miliarde lei în ianuarie-martie 2025, comparativ cu 6,85 miliarde lei în ianuarie-martie 2024), cât și de un efect de bază ridicat', precizează Ministerul Finanțelor.
Veniturile din accize au însumat 10,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 12,5% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,5%).
În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 5,7%.
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 12,35 miliarde lei, în creștere cu 12,3%, în condițiile în care încasările din luna martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat
recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 9,20 miliarde lei, în scădere cu 25,4% (an/an).
În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 184,98 miliarde lei și au crescut în termeni nominali cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,12 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 9,55% din PIB la 9,67% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 42,13 miliarde lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal
reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 22,27 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.
'O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate', menționează sursa citată.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 miliarde lei, cu 4,87 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,64 miliarde lei, în creștere cu 12,1% comparativ cu perioada similară din 2024.
Potrivit MF, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 3 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 825,64 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,18 miliarde lei. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru
schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (455,35 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,96 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată
emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,60 miliarde lei, în scădere cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului 2024, iar cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 25,06 miliarde lei, în creștere cu 11,37% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 22,5 miliarde lei.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
