Teoretic, la Autostrada Ploiești–Brașov se lucrează de peste 20 de ani, din 2003, când fostul premier PSD Adrian Năstase a semnat un contract cu Bechtel. Dar nu s-a făcut nimic, nu s-a așternut niciun metru de asfalt, în ciuda promisiunilor.
De exemplu, după trei încercări de realizare a autostrăzii prin parteneriat public privat în anii 2005, 2009, 2015, fostul lider PSD Victor Ponta s-a angajat să nu mai candideze în 2016, dacă nu se termină autostrada Comarnic-Brașov.
„Voi avea grijă ca premierul să candideze și în 2016 și în 2020 și de câte ori va dori dânsul”, a spus Dan Șova, ministrul marilor proiecte de Infrastructură la acea vreme. „O începem și o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostradă și tot o termin”, a subliniat el. „În aprilie va începe dialogul competitiv, cu toți cei patru candidați. În octombrie vom desemna câștigătorul. Dialogul competitiv e o procedură ce include tot ce înseamnă licitația deschisă, plus câteva etape și condiții suplimentare. E mai grea decât licitația deschisă”, a explicat Șova. „Problema nu e procedura, ci finanțarea. Proiectul e greu, reamintesc că în 2004 procedura a eșuat, la fel în 2011, pentru că proiectul nu a fost bancabil”, a adăugat el.
Citește și: Se fac foraje pe Autostrada Ploiești – Brașov. Dar nu pentru lucrări, ci pentru proiect
„Eu spun că pot. Dacă reușesc să fac ce nu au reușit două guverne, pentru noi e și o demonstrație că în România se poate. Am obosit ca atunci când deschid o ușă să mi se spună nu se poate”, a subliniat Șova.
„Dacă desemnăm câștigătorul în octombrie, prima lopată o dăm până la sfârșitul anului. Trebuie să fie gata până în 2016. Pentru noi e reprezentativ acest proiect. Nu l-a reușit nimeni. Noi vrem să îl și terminăm. Comarnic-Brașov are o valoare de simbol. Dacă reușim să o finalizăm înainte de 2016, eu cred că românii vor spune Ăștia pot, îi mai votăm odată”, a declarat el.
Suntem în august 2024, însă, și Autostrada Ploiești–Brașov nu e gata nici pe hârtie.
Contractul pentru documentația tehnică (studiu de fezabilitate și proiect tehnic) pentru Autostrada Ploiești - Brașov a fost semnat în februarie 2021, pentru o ofertă de 47 milioane lei și o durată de 42 de luni, din care primele 30 de luni (doi ani și jumătate) studiul de fezabilitate, termenul de predare fiind septembrie 2024.
Dar, CNAIR l-a prelungit până în ianuarie 2025. Iar Guvernul caută în continuare bani pentru Autostrada Ploiești - Brașov.
Citește și: Viteza melcului pe autostrada Ploiești-Brașov, unde un km costă 170.000.000 lei. Se construiesc 5 km
Autostrada Ploiești–Brașov nu e gata nici pe hârtie, Grindeanu speră să meargă pe ea până la 57 ani
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu se declară, însă, optimist. El a declarat, pe 11 august 2024, că speră să meargă pe Autostrada Ploiești-Brașov până va împlini 57 de ani. Acum, are 50.
Fiind prezent la o emisiune Digi 24, Sorin Grindeanu a fost întrebat câți ani va avea atunci când cea mai așteptată autostradă din România va fi gata, respectiv Comarnic – Brașov. Acesta a mărturisit următoarele:
„Anul ăsta fac 51 ( 5 decembrie – n.r.). Sper ca până în 56 – 57 de ani să apuc”, a răspuns șeful Transporturilor, la o emisiune difuzată duminică de Digi24.
Citește și: Cea mai așteptată autostradă din România, de 5.500.000.000€, se pune în mișcare. Ce pași s-au făcut?
Moderatorul emisiunii a avut o remarcă plină de neîncredere, afirmând că acestea ar fi numai „povești”, însa Grindeanu a replicat că, în momentul de fața, faza de proiectare este aproape gata, punând accentul pe faptul că ar putea ca această autostradă să fie construită prin parteneriat public – privat (PPP).
„Asta înseamnă că se intră în faza de execuție. Mi-aș dori ca pe acel proiect să găsim acei parteneri pe public – privat, care au interesul să facă mult mai repede, ca să poată să scoată bani”, a menționat Grindeanu.
Ideea PPP pentru Autostrada Ploiești – Brașov, promovată încă din 2004 de Năstase, reluată de Ciolacu
Ideea parteneriatului public privat (PPP) pentru Autostrada Ploiești – Brașov, promovată încă din 2004 de Năstase, a fost reluată de Ciolacu în aprilie 2024.
Aflat într-o vizită de lucru în Qatar, premierul Marcel Ciolacu, a deschis subiectul finanțării Autostrăzii Ploiești - Brașov cu Şeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, omologul său qatariot.
”Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanţa pentru a juca un rol cheie în platforma logistică şi în perspectiva procesului de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei. Avem nevoie de experienţa companiilor qatareze în ceea ce priveşte managementul şi operaţiunile portuare, dar şi digitalizarea şi dezvoltarea portului.
Citește și: Cum l-am „păcălit” pe Viktor Orban. Ungaria aduce autostrăzile la graniță, România le abandonează
De asemenea, vom discuta şi posibilitatea altor proiecte de infrastructură, printre care dezvoltarea capacităţii Aeroportului Internaţional din Timişoara, finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov”, a spus premierul Ciolacu, într-o conferință la Doha, adăugând că vorbim de proiecte mature, care pot fi realizate în parteneriat public-privat.
Şeful Executivului a mai declarat că le-a solicitat miniştrilor prezenţi alături de el să îşi prezinte proiectele şi să valorifice oportunitatea pe care o avem pentru atragerea de investiţii în România.
Așadar, nu se știe când va fi gata Autostrada Ploiești - Brașov, dar e clar că va fi prin PPP, cu taxă, dacă nu se schimbă lucrurile, cum s-a mai întâmplat cu câțiva ani în urmă.
Ideea parteneriatului public privat (PPP) pentru Autostrada Ploiești - Brașov, cel puțin, nu este deloc o noutate. Prima dată, a fost promovată în 2004, acum 20 de ani, pe vremea Guvernului Adrian Năstase.
Concret, Guvernul Năstase a semnat în 2004, cu francezii de la Vinci, un contract pentru construirea a 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal prin PPP.
Citește și: Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028?
Apoi, în 2007, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, liderul PNL la acea vreme, a modificat legea parteneriatului public privat şi tronsonul Comarnic - Braşov a fost propus spre realizare în sistem de concesiune.
A venit criza din 2008, iar abia în 2010 Guvernul Boc a parafat un contract de concesiune cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. După 3 luni, însă, consorţiul Vinci-Aktor a denunţat unilateral contractul.
Au mai trecut 4 ani și, în 2014, Guvernul Ponta a negociat cu Vinci, Strabag şi Aktor un contract de 8,5 miliarde de euro, urmând ca lucrările la acest tronson să se finalizeze în 4 ani.
Dar, n-a ieșit. În 2015, Guvernul a pus stop contractului, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).
În 2019, Guvernul Dăncilă a anunţat că reunţă la ideea parteneriatului public privat şi că Autostrada Comarnic -Braşov va fi construită din fonduri publice.
Iar în 2020, Guvernul Orban a discutat în şedinţa executivului anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public privat, inclusiv pentru construcţia A3 Comarnic - Braşov.
În februarie 2021, CNAIR a semnat contractul pentru documentația tehnică (studiu de fezabilitate și proiect tehnic) pentru Autostrada Ploiești - Brașov, pentru o ofertă de 47 milioane lei și o durată de 42 de luni, din care primele 30 de luni (doi ani și jumătate) studiul de fezabilitate, termenul de predare fiind septembrie 2024. Dar, în martie 2024, CNAIR l-a prelungit până în ianuarie 2025.
„Tema” PPP a fost enunțată și de premierul Nicolae Ciucă, în august 2022. „Este o problemă care nu s-a rezolvat de 30 de ani. Trebuie să fie odată asumată. În momentul de față nu este prevăzută în master-plan și în PNRR. Ca atare nu poate fi finanțată din fonduri europene. Soluția discutată a fost un parteneriat public – privat. Vom anunța o decizie pentur autostrada Comarnic – Brașov cât de curând”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, în august 2022.
"Există o listă de proiecte, toate eligibile pe programe europene, toate, doar că n-ajung banii europeni. Care se termină vor avea finanțare.
Dacă se termină mai repede Pașcani-Suceava sau Pașcani-Siret, din acea sumă din banii europeni acea sumă va fi decontată. Toate aceste lucruri te duc până la 40 de miliarde, oricât am face noi, maxim.
Diferența ca să ajungi la acea rețea decentă e de încă 30 de miliarde. Pentru aceste 30 de miliarde, poate Craiova – Severin – Caransebeș – Lugoj va fi pe PPP (...)
Comarnic – Brașov, (PPP, n.r.) poate fi o soluție. Dacă lucrurile vor înainta foarte repede, am dat exemplu sectorul de la Codlea, dacă semnăm anul acesta, și vom semna anul acesta contractul, va fi pe bani europeni, nu va fi pe PPP”, a declarat Sorin Grindeanu, pe 16 martie 2024, la Digi 24.
Întrebat dacă autostrada Comarnic-Brașov va fi cu taxă în cazul în care va fi realizată prin PPP, ministrul a răspuns:
"Aproape sigur da. Scuzați-mă, am mers cu toții în Europa. În momentul în care vom ajunge totuși la un sistem cât de cât decent de autostrăzi în România, eu cred că va exista un sistem de vinietă, de taxe.”
