joi 19 noiembrie
EUR 5.3442 USD 4.8553
Abonează-te
Newsweek România

BNR: Boom-ul AI poate scumpi finanțarea statelor, iar România e pe ultimul loc la inovare în UE

Data publicării: 19.11.2026 • 21:53 Data actualizării: 19.11.2026 • 21:57
Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR - Foto: arhiva personală
Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR - Foto: arhiva personală

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că investițiile masive în AI pot genera efecte de crowding out și riscuri sistemice, în timp ce România are un scor de inovare de 41,8% din media UE și doar 32% competențe digitale de bază.

Revoluția inteligenței artificiale (AI) aduce oportunități majore de creștere, dar poate crea și riscuri sistemice sau tensiuni pe piețele de finanțare, în timp ce România rămâne în urmă la inovare și competențe digitale.

Avertismentul a fost lansat de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, în cadrul conferinței internaționale „Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare.

Risc sistemic dinspre AI și „crowding out” pe finanțare

Potrivit oficialului BNR, transformările tehnologice, energetice, demografice și geopolitice se suprapun și se amplifică reciproc, impunând un necesar de investiții în Europa estimat la 750–800 de miliarde de euro anual în Raportul Draghi și la circa 1.200 de miliarde de euro pe an în actualizarea din octombrie 2026 a Comisiei Europene.

Citeşte şi: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Inteligența artificială și noua eră a competitivității

În acest context, Leonardo Badea evidențiază că inteligența artificială este simultan un motor de creștere și o potențială sursă de risc sistemic: evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului în puține companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile dacă așteptările financiare depășesc rezultatele economice reale.

„Un studiu publicat în 2026 arată că doar campusurile dedicate inteligenței artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 – 2032. Aceste cheltuieli masive în infrastructura AI vor determina mai departe presiuni de creștere asupra costurilor de finanțare atât pentru state, cât și pentru alte entități private. În aceste circumstanțe putem discuta despre un fenomen de tip crowding out generat de AI”, subliniază Leonardo Badea.

România, pe ultimul loc în UE la inovare, dar cu apetit în creștere pentru bursă și Fidelis

Pe de altă parte, evaluarea Comisiei Europene privind performanța în domeniul inovării plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în 2026, cu un scor de 41,8% din media europeană — cu restanțe la ponderea populației cu studii superioare, la angajații din firme inovatoare și la IMM-urile care introduc inovații în procese.

Totodată, decalajul digital rămâne pronunțat: în 2025, doar 17,8% dintre români foloseau inteligența artificială (față de 32,7% în UE), specialiștii TIC reprezentau 2,7% din totalul persoanelor ocupate (față de 5% media UE), iar competențele digitale de bază se situau la 32% (comparativ cu 60% în UE).

Citeşte şi: Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb

În același timp, comportamentul de economisire și investiții al populației arată o deschidere tot mai mare spre instrumentele financiare:

  • Peste 285.000 de investitori activi la Bursa de Valori București la finalul anului trecut (de patru ori mai mulți decât în 2020), iar soldul acțiunilor cotate deținute de populație a urcat de la 13,1 miliarde lei (iunie 2020) la 55,6 miliarde lei (iunie 2026);
  • Peste un milion de români investeau prin fonduri de investiții;
  • Prin titlurile de stat Fidelis, populația a subscris circa 21 de miliarde de lei anul trecut, iar de la lansarea programului (august 2020) până în octombrie 2026 statul a atras aproape 74 de miliarde de lei prin 41 de emisiuni.

Riscul suveran și conceptul „gap-ului Azazel”

Analizând raportul de stabilitate financiară al BCE din noiembrie 2026, prim-viceguvernatorul BNR a arătat că riscul suveran redevine o variabilă centrală a stabilității financiare — disciplina fiscală fiind esențială pentru a menține sustenabil costul capitalului în economii emergente precum România — iar interconectarea cu intermedierea financiară nebancară impune o supraveghere integrată a șocurilor.

Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun acelaşi lucru

În plan instituțional și etic, Leonardo Badea a introdus conceptul de „decalaj (gap) Azazel”, inspirat din mitul îngerului veghetor din Cartea lui Enoh, definindu-l drept diferența dintre viteza cu care o societate dobândește noi capacități tehnologice și ritmul în care își construiește deprinderile, normele, instituțiile și responsabilitatea necesare pentru a le folosi în siguranță.

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră