Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028?

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 30.05.2024 - 16:07
Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028? - Foto: captură video Pro TV
Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028? - Foto: captură video Pro TV
Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028?
Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028?

Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă, este încă pe hârtie. Dar încep lucrările la un drum județean care ar putea să mai decongestioneze traficul actual de pe DN1 - Valea Prahovei. Termenul contractual este de 3 ani și jumătate și nu e proiectat pentru camioane.

SHARE

La orizontul anului 2028, coșmarul șoferilor care străbat DN1 - Valea Prahovei pentru a ajunge la Brașov sau Ploiești s-ar putea transforma doar într-un vis urât.

Pe 29 mai 2024, au început lucrările pentru organizarea de șantier a proiectului de reabilitare şi modernizare a drumului judeţean DJ 102I - Valea Doftanei, judeţul Prahova – Brădet, județul Brașov. 

Când va fi gata, șoferii vor putea ocoli Valea Prahovei, „sărind” peste Munții Baiului de la Câmpina până la Săcele.

Citește și: Autostrada Ploiești–Brașov, după 2030. Se caută un partener privat, idee promovată de Adrian Năstase

Autostrada Ploiești - Brașov mai așteaptă. Încep însă lucrările la un drum județean. Gata în 2028?

Reabilitarea şi modernizarea DJ 102I Valea Doftanei - Brădet presupune refacerea totală a 12,4 km aflaţi pe teritoriul administrativ al judeţului Prahova şi a 13,2 km situaţi în judeţul Brașov.

Alternativa la DN1 - Valea Prahovei nu este proiectată pentru trafic greu de camioane, va avea o singură bandă pe sens și o viteză de circulație proiectată de 50 de km/h.

Citește și: Se fac foraje pe Autostrada Ploiești – Brașov. Dar nu pentru lucrări, ci pentru proiect

Valoarea proiectului este de aproape 650 de milioane de lei, din care peste 480 de milioane costă construcția. Banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Compania Națională de Investiții.

„Drumul județean DJ 102I pornește din localitatea Câmpina și trece prin localitățile Plaiul Câmpei – Lunca Mare – Seciuri – Teșila – Trăisteni – lim. jud. Brașov și face legătura cu DN 1A la Șanțuri. Astfel acest drum face legătura între DN1 și DN1A respectiv între Câmpina și Săcele putând deveni o alternativă pentru DN1 București – Brașov.

Citește și: Cum l-am „păcălit” pe Viktor Orban. Ungaria aduce autostrăzile la graniță, România le abandonează

Drumul județean DJ 102I reprezintă un traseu stategic care face legătura între partea de sud a țării (jud. Prahova) și partea centrală jud. Brașov), traversând munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț (altitudine 1.285 m).

Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentații are o lungime totală în urma ridicărilor topografice și a geometrizării în plan de 25.636,08 ml și are limitele între km37+620 și km 63+256.08, din care:

– în județul Prahova lungimea este de 13.200,38 km (km 37+620.00 – km 50+820.38);

– in județul Brașov lungimea este de 12.435,70 km (km 50+820.38 – km 63+256.08);

Pe sectorul cuprins intre km km 37+620 si km 63+256.08, cu excepția sectorului cuprins între km 61+980.39 si km 63+256.08 (L=1275.7 m) care are îmbrăcăminte asfaltică, restul traseului este nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele porțiuni chiar impracticabil.

Deși încadrat ca drum județean, după Pasul Predeluț drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum forestier secundar. Per ansamblu starea tehnică a drumului județean se poate caracteriza ca fiind foarte rea. În prezent DJ 102I nu prezintă o structură rutieră care să asigure o circulație în conditii normale.

Platforma carosabilă este puternic denivelată prezentând pe alocuri făgașe adanci, burdușiri, văluiri, fisuri, crăpături, etc. Îmbrăcămintea rutieră a drumului este rudimentară, fiind alcătuită predominant din fragmente de bolovăniș și pietriș încastrate în terenurile coezive din patul drumului.

Pe alocuri în structura rutieră sunt intercalate și blocaje de piatră. Grosimea sistemului rutier este foarte variată atât pe lungimea drumului cât și pe lățimea lui. În sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsă între 5 și 25 cm”, a comunicat contractorul înainte de începerea lucrărilor.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te