Garry Kasparov, după summitul Trump-Putin-Xi: „O farsă geopolitică. Trump capitulează voluntar în fața Rusiei”
Garry Kasparov a criticat dur summitul dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping de la Shenzhen, pe care îl consideră o cedare diplomatică a Washingtonului în fața Moscovei. Fostul campion mondial de șah respinge comparația cu Conferința de la Ialta din 1945.
Fostul campion mondial de șah Garry Kasparov, cunoscut pentru opoziția sa față de Kremlin, lansează critici la adresa președintelui Donald Trump, după întâlnirea acestuia cu Vladimir Putin și Xi Jinping în orașul chinez Shenzhen.
Garry Kasparov, după summitul Trump-Putin-Xi: „O farsă geopolitică. Trump capitulează voluntar în fața Rusiei”
Într-un editorial în The Next Move intitulat „Not ‘A New Yalta.’ The Trump-Putin-Xi Summit Is Something Worse”, Kasparov susține că summitul nu poate fi comparat cu negocierile dintre marile puteri de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Fostul șahist consideră că poziția adoptată de liderul american față de Rusia reprezintă o concesie diplomatică pe care Washingtonul nu ar fi fost constrâns să o facă.
„Ceea ce s-a întâmplat la Shenzhen nu este o nouă Ialta, ci un nou tip de farsă geopolitică”, scrie Garry Kasparov, fost campion mondial de șah și opozant al Kremlinului.
Citește și: Kasparov, despre amenințările nucleare ale Rusiei: „Un câine care latră nu mușcă”. Cum poate fi Putin oprit
Analiza sa pornește de la comparațiile făcute între întâlnirea celor trei lideri și Conferința de la Ialta din februarie 1945, când Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin au negociat organizarea Europei după război.
Kasparov amintește că înțelegerile de atunci au permis consolidarea influenței sovietice asupra Poloniei și a altor state din Europa de Est, care au rămas sub regimuri comuniste timp de peste patru decenii.
De ce consideră Kasparov că Trump nu poate fi comparat cu Roosevelt la Ialta
Potrivit fostului campion mondial, diferența esențială dintre cele două momente istorice este raportul de forțe dintre participanții la negocieri.
În 1945, Uniunea Sovietică avea deja control militar asupra unei mari părți din Europa de Est, iar liderii occidentali se confruntau cu perspectiva unui nou conflict dacă ar fi încercat să schimbe situația prin forță.
„Putem condamna trădarea Poloniei în 1945, dar este important să ne amintim că Stalin controla deja Europa de Est, cu Armata Roșie, care număra peste 10 milioane de oameni”, afirmă Kasparov.
Citește și: Kasparov, despre regimul de la Kremlin: „Putin a reînviat cele mai rele instincte ale societății"
În interpretarea sa, Roosevelt și Churchill au acceptat o realitate militară deja existentă, în timp ce președintele Donald Trump nu se confruntă cu aceleași constrângeri în relația cu Rusia.
Kasparov susține că Moscova nu a reușit să obțină rezultate militare decisive în Ucraina după aproape cinci ani de război, ceea ce ar face nejustificate concesiile diplomatice ale Washingtonului.
„Donald Trump nu face compromisuri dificile; el capitulează voluntar în fața unei puteri de rang secund”, scrie fostul campion mondial.
Citește și: Kasparov, despre victoria falsă a Rusiei: "Fără intervenția SUA, Rusia ar fi fost zdrobită în 1941"
Multiplul campion mondial la șaj critică și relația personală dintre președintele american și Vladimir Putin, pe care îl acuză de responsabilitate pentru atrocitățile comise în Ucraina, inclusiv pentru distrugerea orașului Mariupol.
Kasparov interpretează faptul că Trump l-a numit „prieten” pe liderul rus drept o manifestare a dorinței președintelui american de a primi atenție și apreciere din partea acestuia.
„Trump a plecat de la Shenzhen cu rușine națională pentru America și un memorandum vag despre pace”, afirmă Kasparov în editorialul său.
Citește și: VIDEO Garry Kasparov: "Rusia nu se va opri în Ucraina". România, o posibilă țină în planul lui Putin
„Cât de mult și-ar dori Putin să fie Iosif Stalin”
O altă parte a analizei vizează poziția lui Vladimir Putin în raport cu cea pe care Stalin o avea la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Kasparov arată că liderul sovietic negocia în 1945 în condițiile în care Armata Roșie se afla în apropierea Berlinului și controla deja teritorii întinse din Europa.
În schimb, Rusia contemporană nu dispune de aceeași influență militară și depinde într-o măsură importantă de cooperarea Statelor Unite pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina.
„Cât de mult și-ar dori Putin să fie Iosif Stalin”, remarcă ironic Kasparov.
Fostul campion mondial respinge astfel ideea că summitul de la Shenzhen ar reprezenta o nouă împărțire a lumii între trei mari puteri, după modelul Conferinței de la Ialta.
În opinia sa, întâlnirea reflectă mai degrabă disponibilitatea administrației Trump de a acorda legitimitate diplomatică liderului de la Kremlin, în pofida dificultăților întâmpinate de armata rusă în Ucraina.