Prima mașină electrică de serie, făcută de inventatorul Thomas Parker, a ieșit pe străzile Londrei acum peste 130 de ani (1884). În 1889, de exemplu, în New York circulau peste 60 de taxiuri electrice. Iar până în 1912, numai în Statele Unite au fost înmatriculate peste 32.000 de mașini curentate. Autonomia redusă, lipsa infrastructurii de încărcare și evoluția motoarelor termice și a infrastructurii rutiere, însă, a pus frână electricelor. Iar Henry Ford a pus și el umărul, prin lansarea producției în masă de automobile pe benzină, ceea ce a dus la scăderea prețurilor acestora și la dispariția industriei mașinilor electrice în anii 1930.
Volkswagen ID Crozz
Timpul a trecut, iar ideea automobilului electric a reapărut timid abia în anii 1960-1970, când au fost dezvoltate mai multe concepte și modele de stradă precum Chevrolet Electrovair (1966), BMW 1602e (1972) sau Chevrolet Electrovette (1976). Iar prima mașină electrică de serie contemporană, dezvoltată ca model de sine stătător, a fost General Motors EV1, în 1996.
Prima versiune, cu o baterie de tip plumb-acid de 16,5 kWh, oferea o autonomie maximă de 100 de kilometri, iar cea de-a doua a dispus de două tipuri de baterie – 18,7 kWh (nichel-metal hibrid - NiMH), cu autonomie de 160 de kilometri, și 26,4 kWh (nichel-metal hibrid - NiMH). Apoi, tot mai mulți constructori au încercat să se „curenteze“ - Toyota RAV4 EV, Honda EV Plus, Peugeot iOn, Citroën C-Zero, etc..
Începutul „revoluției electrice“
Primul model electric performant și cu o autonomie cât de cât apropiată de cea a mașinilor convenționale a văzut autostrada în 2008. Cu o baterie litiu-ion 53 kWh și un motor electric de 248 de cai putere în versiunea de bază, Tesla Roadster sprinta până la 100 km/h în 3,9 secunde, atingea o viteză maximă de 200 km/h și oficial oferea o autonomie de peste 320 de kilometri.
Peugeot e-Tense
Iar „revoluția electrică“ a fost pornită tot de Elon Musk, în 2012, cu Tesla Model S, un sedan de clasă medie superioară, echivalent, de exemplu, cu un Mercedes E Klasse sau un BMW Seria 5, cu o autonomie oficială de peste 500 de kilometri. Apoi, pe fondul problemelor legate de poluare și a înăspririi continue a limitelor de noxe admise, din ce în ce mai mulți constructori au început să dea importanță electrificării.
De exemplu, BMW a scos primul hot-hatch 100% electric de oraș, i3, și primul supercar hibrid, i8. Renault a venit cu ZOE, citadina electrică de familie, Nissan a îmbunătățit continuu compacta electrică Leaf (cel mai vândut model electric la nivel mondial), iar Volkswagen a scos e-Golf.
2018, anul deciziei capitale
Dacă până în 2018 modelele 100% electrice cu autonomie și performanțe notabile puteau fi numerate pe degete, de acum altfel se va scrie istoria. Cel mai puternic semnal este dat de Volkswagen. Lovit de scandalul DieselGate, de trucare a emisiilor de noxe cu soft-uri speciale, și în căutarea spălării imaginii, Volkswagen a anunțat că în 2026 va lansa ultima generație de motoare convenționale, pe benzină sau motorină.
„Lucrăm la ultima platformă pentru vehiculele care nu sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 (…) Eliminăm treptat motoarele cu combustie la minimul absolut“, a declarat Michael Jost, şeful de strategie al Volkswagen, în noiembrie. Din 2020, Volkswagen va lansa mai multe modele electrice sub brandul ID, cu autonomii de până la 550 de kilometri și baterii cu opt ani garanție. De asemenea, VW și-a luat angajamentul să includă în gama ID „mașina poporului electrică“, cu un preț de numai 18.000 de euro. Este vorba despre viitoarea generație e-Up.
Renault EZ-Ultimo
Semnale puternice de electrificare dau și alți producători importanți, precum BMW, Mercedes, Renault sau PSA Peugeot-Citroën. Conceptul BMW Vision iNEXT, prezentat la Salonul Auto de la Los Angeles 2018, simbolizează începutul unei noi ere a plăcerii condusului.
Mai mult decât un simplu automobil, BMW Vision iNEXT reprezintă o cărămidă pentru viitorul BMW Group, care cuprinde tehnologia, designul şi modurile noi de gândire ce vor fi filtrate în întreaga companie şi brandurile acesteia. Este pentru prima dată când toate domeniile strategice de inovaţie ale BMW Group - condus autonom, conectivitate, electrificare şi servicii (ACES) - au fost încorporate într-un singur automobil.
EQC, primul SUV electric
Mercedes-Benz, intră în hora automobilelor eco „cocoțate“, alături de Tesla Model X, Jaguar I-Pace și Audi e-tron, la numai doi ani de la prezentarea conceptului la „Mondialul Automobilului“ de la Paris 2016.
În 2019 și, respectiv, 2020, în aceeași horă vor intra și versiunile electrice ale SUV-urilor Volvo XC40 și BMW iX3.
BMW Vision iNEXT
Renault a mers și mai departe de mașina electrică prezentând la Salonul Auto de la Paris 2018 EZ-Ultimo, un concept ce întruchipează viziunea sa în ceea ce privește o limuzină a viitorului. Cu un habitaclu neo-retro, în care pot călători trei persoane și se regăsesc materiale nobile, precum lemnul și pielea, EZ-Ultimo nu dispune de un post de conducere.
Iar Peugeot a arătat în 2018 că mizează pe emoția celebrului 504 Coupé pentru a electrifica fanii leului.
Peugeot e-Legend ar putea marca intrarea cu fast a constructorului francez în era automobilelor stilate 100% electrice. Design-ul cu puternice accente retro face indisolubilă legătura cu vechiul model. Inclusiv logo-ul este identic cu cel de pe volanul 504-ului Coupé. Iar parașocurile sunt sub forma unor lame metalice „plutitoare“, ca în anii ’60-’70, dar perfect integrate în ansamblul futurist.
