În vizită la Casa Albă, Orban a vrut să livreze o imagine de forță către societatea ungară

Societatea rămâne divizată și oricine va guverna după aprilie 2026 se va confrunta cu mari conflicte sociale și politice. Istoricul și publicistul Stefano Bottoni analizează rezultatele vizitei liderului ungar la Casa Albă.

Avem două relatări foarte diferite ale acestei vizite. Narațiunea oficială maghiară este că o a fost mare realizare diplomatică. Că au fost semnate multe acorduri comerciale, iar Orban a fost întâmpinat de președintele american Donald J. Trump ca un prieten, ca un adevărat lider global.

Potrivit declarațiilor oficiale americane, de exemplu, declarațiile publicate de Departamentul de Stat, vizita a fost una la scară mică. Nu a existat niciun dineu oficial. Nu a avut loc
nicio paradă militară în cinstea lui Orban, ci doar un prânz de afaceri, ceea ce nu reprezintă un nivel diplomatic înalt.

Și, practic, pentru a obține o scutire de un an de la achiziționarea de petrol rusesc, care a fost cel mai important lucru în joc, Orban a trebuit să promită un acord comercial care să angajeze Ungaria pentru 10 până la 15 miliarde de dolari față de Statele Unite. 

Deci, practic, pentru a obține unele rezultate politice minore, pe care, însă, Orban le poate poate vinde acasă ca pe un mare succes înainte de alegeri. Probabil că și-a angajat țara prea mult. Așadar, cred că rezultatul vizitei este îndoielnic, cel puțin pentru că avem două narațiuni. Iar aceste două narațiuni sunt foarte, foarte departe una de cealaltă.

Care este importanța acestei vizite în contextul preelectoral din Ungaria?

Această vizită a fost extrem de importantă pentru Orban, mai ales după eșecul summitului planificat la Budapesta între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump.

Orban a sperat că un astfel de summit ar putea evidenția leadershipul său pe plan mondial. Iar maghiarii au fost foarte dezamăgiți când președintele american Donald J. Trump a anulat întâlnirea. Așa că aceasta a fost o vizită de compensație la Washington.

Și este un semn important că Orban a luat cu el o delegație de 200 de persoane.

Așa ceva este foarte, foarte neobișnuit pentru o vizită de lucru de o zi și jumătate. Totul a fost gândit ca un semn de forță față de societatea maghiară. A fost menit să arate societății maghiare cine este la conducere, cine este cel puternic aici și cine este adevăratul și singurul prieten al lui Donald J. Trump.

Deci cred că, pe termen scurt, această vizită ar putea crește popularitatea lui Orban. Nu cred că el va recupera mult în sondaje. Și nu cred că mulți maghiari care erau indeciși îl vor vota acum pe Orban doar pentru că văd că este un mare lider.

La fel ca în România, în Ungaria, politica externă este aproape absentă din dezbaterea politică. Este foarte, foarte rar ca maghiarii să discute despre politica externă în cursa electorală. Dar această vizită va compacta nucleul dur al votanților FIDESZ, îi vor putea mobiliza din nou în jurul liderilor lor.

Dar care sunt, de fapt, principalele dezbateri și așteptări din societatea maghiară, cu cinci luni înainte de alegeri?

Societatea maghiară este divizată intern, mai mult ca niciodată probabil. Așa că așteptările depind acum de cine pe cine susține.

Cei care susțin opoziția și pe Peter Magyar, liderul partidului Tisza, așteaptă o schimbare de regim. Iar schimbarea regimului înseamnă, practic, să scape de FIDESZ și de  Viktor Orban la putere.

Cei care îl susțin pe Orban au așteptări foarte diferite. Unii dintre ei simt că situația economică și socială se înrăutățește. Așa că unii dintre ei speră că Orban va reveni asupra unora dintre politicile sale economice și sociale, oferindu-le mai mult.

Ungaria nu mai primește majoritatea fondurilor UE din 2022. Acest lucru înseamnă că, în ultimii trei ani doar, mai mult de 20 de miliarde de euro au fost înghețate. Aceasta înseamnă o mulțime de bani.

Și acesta este tocmai motivul pentru care, acum, Orban a mers în Statele Unite pentru a obține unele promisiuni de ajutor financiar, deoarece situația internă este proastă.

Așadar, votanții FIDESZ trăiesc în aceeași țară și simt și ei că situația nu este ușoară. Bineînțeles, dau vina pe alții. Ei dau vina pe Bruxelles, dau vina pe Ucraina. Dau vina pe război. Dar ei simt, de asemenea, că nu numai conducerea lui Viktor Orban este în pericol acum, ci și că sunt necesare unele schimbări.

Unii dintre ei văd corupția. Unii dintre ei cer ca partidul de guvernământ să revină pe calea cea bună. Cei din opoziție, dimpotrivă. Ei cred că, odată ce Ungaria va scăpa de Viktor Orban, totul va fi bine. Pentru că Ungaria va primi fondurile UE, care sunt acum înghețate. Ungaria va reveni pe calea cea bună a integrării europene și a consensului euro-atlantic. Este, probabil, și o așteptare exagerată, deoarece problemele Ungariei sunt acum structurale. Așadar, oricine va câștiga în aprilie 2026, va guverna o țară foarte divizată și va guverna în mijlocul unor mari conflicte sociale și politice.

Poate Viktor Orban să coaguleze un grup anti-UE, alături de Slovacia lui Fico și Cehia, unde Andrej Babis se pregătește să revină la guvernare pe o platformă puternic eurosceptică? 

În ultimii 5 sau 10 ani, Viktor Orban a reușit întotdeauna să găsească în Europa cel puțin unul sau doi aliați temporari pentru politicile sale.

Nu cred că va găsi parteneri stabili, pe viață, în lupta sa cu instituțiile europene, dar acum se poate baza pe ceva mai mulți prieteni. Babis poate fi un bun prieten, un bun prieten temporar. Fico poate fi, pentru anumite probleme, un bun prieten temporar.

În Austria vor fi alegeri în care partidul populist FPO conduce în sondaje. Deci este posibil ca ei să facă parte, de asemenea, dintr-un nou guvern austriac. Acest lucru înseamnă mai multă influență, mai mult spațiu de manevră pentru Viktor Orban.

Nu cred că alianțele anti-europene stabile pot fi răspuns. Nu trebuie să uităm că niciuna dintre celelalte țări UE nu a fost total de dreapta sau populistă. Guvernele care sunt acum la putere sunt regimuri constituționale.

Ungaria este singurul regim de acest tip pe care îl avem. Și acest lucru face o mare diferență. Dar ceea ce este foarte, foarte important pentru Viktor Orban este să nu fie singur. Acesta este motivul pentru care își caută aliați.

De exemplu, premierul italian Giorgia Meloni, care este de dreapta, nu este de acord în toate cu Viktor Orban. Dar, pe anumite teme, de exemplu, așa-numitele valori europene, creștinismul sau oprirea migrației, ea poate fi utilă pentru că sunt pe aceeași platformă neliberală.

Dar, de exemplu, în ceea ce privește războiul din Ucraina, poziția Giorgiei Meloni și a guvernului italian este destul de departe de poziția maghiară, deoarece aceștia susțin, în esență, coaliția occidentală.

Așa că eu cred că, dacă Orban reușește să câștige de partea sa guverne neliberale care apar în regiune, este probabil să vedem o luptă continuă între Bruxelles, între centrul european și aceste periferii.

În acest context, Viktor Orban poate juca din nou un rol important ca lider în jurul căruia aceste forțe se pot aduna. 

Stefano Bottoni, 48 de ani, istoric și publicist italian, cu origini ungare, este unul dintre cei mai importanți cercetători ai contextului politic din Europa Centrală. A publicat în România cărțile „Geniul panoniei – proiectul Orban și amenințarea iliberală“ și „Moștenirea lui Stalin – Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960“, ambele la editura Humanitas.