Ai mașină cu filtru de particule? Cum te prinzi că DPF-ul nu mai merge corect și ce trebuie să faci urgent

Pe lângă catalizator, mașinile cu motor diesel sau pe benzină comercializate în Uniunea Europeană începând din 2011 și, repectiv, din 2017, sunt dotate cu filtru de particule.

Rolul acestuia este de a reține particulele de funingine rezultate în urma arderii carburantului.

DPF-ul este alcătuit dintr-un miez ceramic cu orificii cilindrice prin care trec gazele de evacuare. Particulele de funingine sunt reținute în filtru până când se ajunge la un nivel predeterminat de umplere. În acest moment, în bordul mașinii se va aprinde martorul luminos DPF și filtrul se va curăța printr-un proces numit regenerare. Adică, funinginea colectata este arsă la temperaturi înalte pentru a se ajunge la un reziduu de cenușă foarte mic care, apoi, este evacuat pe țeava de eșapament.

Chiar dacă filtrul de particule se curăță automat, în anumite condiții de exploatare sau după 200.000-250.000 de kilometri, acesta se poate înfunda, parțial sau aproape total, și trebuie curățat profesional ori schimbat, altfel „sufocarea” fluxului de gaze putând strica motorul.

Citește și: Merită să cumperi o mașină cu 200.000 km la bord? „Capcanele” ascunse sub capotă. Ce spun mecanicii?

Ai mașină cu filtru de particule? Cum te prinzi că DPF-ul nu mai merge corect și ce trebuie să faci urgent

DPF-ul începe să nu mai funcționeze bine treptat și dă mai multe semne, dacă șoferul este atent și cât de cât priceput.

Simptomele pot fi observate atât la relanti cât mai ales în timpul reprizelor scurte, la accelerările bruște. Iar, atenție, degradarea performanței DPF-ului este accelerată atunci când mașina circulă mult în mediul urban și filtrul nu reușește să finalizeze ciclurile de regenerare, acumulând depuneri.

Un simptom frecvent este scăderea vizibilă a puterii motorului. Mașina reacționează mai greu la accelerație, reprizele sunt mai lente, iar în unele cazuri motorul nu mai urcă în ture peste 2.500 - 3.000 rpm.

În momentul în care DPF-ul începe să se încarce, motorul intră într-o stare de protecție pentru a evita supraîncălzirea și reduce automat cuplul. Fenomenul apare treptat.

Un alt semnal este aprinderea martorului dedicat filtrului de particule sau a martorului de „Check Engine” (avarie motor). Afișarea lor nu trebuie ignorată, deoarece filtrul nu se regenerează în parametri.

Citește și: Vrei mașină second-hand de 3-10 ani vechime? Uită de aceste 18 modele! Ce arată datele ADAC

Alte simptome frecvente includ intrarea DPF-ului foarte des în regenerare (la intervale mai mici de 800-1.000 km), apariția unor gaze cu miros intens pe țeava de eșapament, apariția fumului negru de evacuare la diesel și funcționarea neregulată a motorului la ralanti. 

Uzura motorului influențează și ea apariția simptomelor. O turbină care trimite ulei în evacuare reduce capacitatea filtrului cu procente semnificative. Uleiul arde greu, rămâne pe pereți și împiedică circulația normală a gazelor. Injectoarele necalibrate creează un volum mai mare de particule, încărcând filtrul într-un ritm accelerat.

Citește și: FOTO Descoperi un astfel de dop pe mașină? Înseamnă că a fost lovită și reparată. Cât de grav

Înfundarea parțială sau totală filtrului de particule poate afecta și grav motorul

Presiunea ridicată pune sarcină suplimentară pe turbină. Evacuarea devine mai lentă, temperatura crește în amonte, iar motorul lucrează cu un efort mai mare. În timp, apar vibrații, ezitări în accelerație și consum ridicat.

Când orice simptom de funcționare necorespunzătoare a DPF-ului persistă, se recomandă, prin urmare, o verificare a filtrului de particule într-un service specializat.

Blocajul complet apare atunci când filtrul se umple de cenușă pietrificată. Calculatorul mașinii limitează puterea motorului, mașina intră în modul de avarie, iar opririle dese devin inevitabile.

În acest stadiu, filtrul nu mai poate funcționa până nu este curățat profesional, dacă se poate, sau înlocuit.