„Retragerea americană“. Adevărat și fals

SUA își vor reduce prezența militară și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, numărul total al soldaților retrași urmând a ajunge la 3.000, potrivit rapoartelor de presă. Numărul militarilor retrași din România urmează să ajungă la 800. Decizia a generat vii dezbateri în România. Dar nu toate argumentele aduse sunt adevărate. Ce este, așadar, fals și ce este adevărat în această dezbatere? 

Fals - „Retragerea parțială americană este o sancțiune la adresa României“. Acesta este narativul dominant al extremei drepte, care vrea să lege o decizie strategică de la Washington de tensiunile politice de la București.

După ce Donald Trump a preluat funcția de președinte al Statelor Unite, extrema dreaptă a promovat intens idea că noua administrație de la Washington va pedepsi România pentru anularea alegerilor din noiembrie-decembrie 2024, că nu va recunoaște rezultatul alegerilor repetate din mai 2025.

Toate aceste abordări s-au dovedit false, chiar dacă, în februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, vicepreședintele JD Vance a avut critici aspre la adresa României. Totuși, administrația SUA a recunoscut rezultatul alegerilor și l-a felicitat pe președintele Nicușor Dan pentru victorie. Mai mult, a fost anunțată o viitoare vizită a președintelui român la Washington.

În timpul recentei vizite a premierului ungar Viktor Orban la Casa Albă, președintele Donald Trump a ținut să precizeze că va fi vorba doar de o simplă schimbare a modului de rotație a trupelor în România și a avut cuvinte de laudă la adresa poporului român. Nici vorbă de pedepse sau represalii. 

Fals - „Este o schimbare a echilibrului strategic în regiune“. Alianța occidentală rămâne ferm angajată pe flancul estic.

Europa și-a sporit în ultimii ani capacitățile de apărare și poate suplini cu ușurință efectivele americane retrase, în caz că va fi nevoie. După cum afirma fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, într-o analiză pentru The Royal United Services Institute (RUSI), „retragerea unor factori cheie ai SUA, cum ar fi serviciile de informații sau apărarea aeriană și antirachetă, de care europenii nu dispun, ar fi mult mai dăunătoare“.

Baza de la Mihail Kogălniceanu, de exemplu, rămâne un punct esențial al apărării colective.

Aceasta se află în plin proces de modernizare, cu investiții de 2,5 miliarde de euro, și va putea găzdui aproximativ 20.000 de soldați. Așa cum a spus secretarul general al NATO Mark Rutte, aflat în vizită la București, Alianța va deplasa un mare număr de forțe și
31 de state vor sări în ajutorul României, dacă aceasta va fi atacată.

În acest timp, peste 5.000 de militari din 10 state aliate participă la un exercițiu NATO de amploare desfășurat pe teritoriul României.

Este testată, printre altele, capacitatea Alianței de a interveni de urgență, în caz de pericol.

Nu întâmplător, Rusia a lansat tocmai în aceste zile o dezinformare menită a diviza aliații, tocmai în legătură cu baza de la Mihail Kogălniceanu.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că a dejucat un complot al spionilor ucraineni și britanici care voiau să-i convingă pe piloții ruși să fure un avion MiG-31 echipat cu o rachetă hipersonică Kinjal pentru 3 milioane de dolari. Aeronava ar fi urmat să ajungă la baza NATO de pe teritoriul României. Bucureștiul a dezmințit ferm acuza­țiile. Dar narativul arată preocupările Moscovei față de poziția aliată în regiune.

Adevărat - „Mișcarea americană reprezintă un semnal prost adresat Rusiei“. Kremlinul ar putea înțelege acest lucru ca o dezangajare americană în regiunea Mării Negre. Crimeea, una dintre cele mai militarizate zone ale Europei, pe care Rusia a ocupat-o în operațiunea - fulger din 2014, se află la mică distanță de coastele României.

Moscova ar putea fi încurajată să testeze aici soliditatea Alianței. Recentele provocări cu drone și avioane de vânătoare, în spațiile mai multor state aliate, din Polonia în Germania, din Danemarca în Estonia, demonstrează un potențial ridicat al Rusiei în această direcție.

De asemenea, retragerea parțială americană ar putea face Moscova să înțeleagă că prezența trupelor americane pe flancul estic ar putea fi obiect de negociere cu Donald Trump. O perspectivă care le-ar putea da fiori aliaților europeni. Aceștia continuă să vadă în Trump un aliat impredictibil, prea ușor tentat în compromisuri dezavantajoase cu Kremlinul.

În analiza sa pentru RUSI, fosta purtătoare de cuvânt Oana Lungescu afirma că, „până acum, abordarea NATO față de Revizuirea Posturii Globale a armatei SUA a fost de a solicita SUA să se asigure că nu există «nicio lacună și nicio surpriză».“.

Dar alte ajustări semnificative ale SUA într-un ritm rapid ar risca să creeze lacune în planurile de apărare ale NATO și ar invita la o nouă agresiune rusă. Prin urmare, vor continua îngrijorările că deciziile sunt luate la Washington fără o coordonare deplină cu aliații NATO și fără a se acorda suficientă atenție securității Europei sau imaginii strategice de ansamblu“. 

Adevărat - „România rămâne vulnerabilă“. Iar vulnerabilitățile ei sunt mai ales interne.

România a fost prinsă nepregătită în războiul hibrid al Rusiei, care a culminat cu tentative de manipulare a alegerilor din 2024. Cercetările ulterioare au arătat existența unui adevărat ecosistem, cu elemente de dezinformare prin influenceri și manipularea algoritmilor platformelor de social media, mercenari pregătiți pentru acțiuni directe, veterani ai instituțiilor de forță.

Oameni din instituțiile statului nu au fost străini de această amenințare sau cel puțin nu au fost conștienți de pericol și s-au dovedit incapabili să răspundă.

O schimbare de abordare s-a făcut simțită după alegerile din mai 2025, câștigate de Nicușor Dan, dar situația rămâne fragilă. Președintele nu a numit nici până acum noi șefi ai serviciilor secrete, într-o conjunctură politică plină de incertitudini.

O problemă de fond o reprezintă nivelul educațional al populației, cu un grad ridicat al analfabetismului funcțional și o rată mare de penetrare a dezinformării rusești, prin intermediul platformelor media, îndeosebi TikTok.

Se adaugă aici un sistem de justiție lipsit de credibilitate și un nivel scăzut de încredere în instituțiile democratice.

Toate acestea fac din societatea românească una vulnerabilă în fața formelor de război hibrid promovate de Rusia. Și aceasta, cu sau fără 1.000 de militari americani prezenți aici.