Politico: Europa ia în calcul o ofensivă fără precedent împotriva Rusiei. Putin amplifică războiul hibrid
Europa discută scenarii de ripostă care ar fi părut de neimaginat înainte de războiul din Ucraina, după valul de drone rusești, sabotaje, bruiaje GPS și atacuri cibernetice care au împins la limita insuportabilității țările NATO, mai ales cele din flancul estic, precum România.
Țările europene se pregătesc pentru un nou nivel al confruntării cu Rusia, pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Moscovei.
Drone rusești, agenți sub acoperire, sabotaje și operațiuni cibernetice au vizat în ultimele luni state membre NATO, iar marile capitale europene discută acum deschis represalii fără precedent împotriva Moscovei.
Politico: Europa ia în calcul o ofensivă fără precedent împotriva Rusiei. Putin amplifică războiul hibrid
Potrivit Politico, ideile aflate pe masa decidenților merg de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și coordonată a atacurilor hibride ale Moscovei, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, la granița Rusiei menite să transmită un mesaj clar de fermitate și unitate în fața amenințărilor rusești.
„Rușii testează constant limitele. Care este răspunsul, cât de departe putem merge?”, a declarat ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze.
„Este nevoie de un răspuns mai proactiv”, a declarat ea pentru Politică. „Și nu vorbele transmit un semnal, ci faptele.”
Drone, sabotaje și bruiaj GPS pe teritoriul NATO
În ultimele luni, drone rusești au survolat Polonia și România, iar numeroase drone „misterioase” au provocat haos pe aeroporturi și în baze militare din mai multe țări europene.
De asemenea rușii au recurs și la atacuri hibride la adresa Europei folosindu-se bruiajul semnalului GPS, incursiuni ale avioanelor de vânătoare și navelor militare ruse și chiar o explozie pe o importantă linie feroviară din Polonia, folosită pentru transportul de ajutor militar către Ucraina.
Citește și: „Profesorul Apocalipsă”, apropiat lui Putin amenință Franța și Regatul Unit: Vor fi distruse nuclear
„În general, Europa și alianța trebuie să se întrebe cât timp suntem dispuși să tolerăm acest tip de război hibrid ... și dacă ar trebui să luăm în considerare să devenim noi înșine mai activi în acest domeniu”, a declarat săptămâna trecută secretarul de stat german pentru apărare, Florian Hahn, pentru Welt TV.
Atacurile hibride nu sunt o noutate. Rusia a fost acuzată că a trimis asasini pentru a elimina dușmani politici în Marea Britanie, că a provocat explozii la depozite de arme din Europa Centrală, că a finanțat partide de extremă dreapta pentru a destabiliza UE, că a purtat războaie informaționale pe rețelele sociale și că a încercat să influențeze alegerile în țări precum România și Moldova.
Diferența de acum este amploarea. Think tank-ul GLOBSEC, cu sediul la Bratislava, a calculat că între ianuarie și iulie au avut loc peste 110 acte de sabotaj și tentative de atacuri în Europa, în principal în Polonia și Franța, comise de persoane cu legături la Moscova.
Putin și Medvedev ridică tonul: „Este timpul să răspundem?”
La conferința Valdai din octombrie, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că „lumea de astăzi oferă un spațiu mult mai deschis, s-ar putea spune chiar creativ pentru politica externă”, adăugând: „Monitorizăm îndeaproape militarizarea crescândă a Europei. Este doar retorică sau este timpul să răspundem?”
Rusia tratează tot mai deschis UE și NATO ca pe rivali direcți, dacă nu chiar dușmani declarați.
Fostul președinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a afirmat luna trecută: „Statele Unite sunt adversarul nostru”.
Totodată, retorica sa la adresa europenilor a devenit extrem de agresivă în ultimii aproape 4 ani de război brutal în Ucraina.
"Europenii ar trebui să se teamă și să tremure ca niște animale proaste într-o turmă condusă la abator”, a declarat Medvedev la începutul lunii octombrie.
„Ar trebui să se murdărească de frică, simțind sfârșitul lor apropiat și agonizant.”
În acest context, liderii europeni caută o formulă de răspuns care să descurajeze Moscova, fără a declanșa însă un conflict direct cu o putere nucleară.
Generalul suedez Michael Claesson, șeful apărării, consideră că nu mai este loc pentru timiditate: „Nu ne putem permite să fim temători și să avem multe temeri legate de escaladare”, a declarat el într-un interviu. „Trebuie să fim fermi.”
Planuri de acțiune ofensivă împotriva Rusiei
Primul răspuns al Europei a fost defensiv. După ce drone de război rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, NATO a anunțat întărirea apărării aeriene și anti-dronă pe flancul estic al alianței, măsură susținută și de instituțiile UE.
Schimbarea de ton este vizibilă mai ales în Polonia. După sabotarea unei linii feroviare care leagă Varșovia de Kiev, guvernul polonez a trimis 10.000 de soldați pentru protejarea infrastructurii critice.
Pe 21 noiembrie, premierul Donald Tusk a acuzat Moscova că se angajează în „terorism de stat”.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat la rândul ei că astfel de acțiuni reprezintă un „pericol extrem” pentru UE și a cerut blocului comunitar să „răspundă ferm” la atacuri.
În Italia, ministrul apărării Guido Crosetto a criticat „inerția” Europei și a prezentat un plan de 125 de pagini pentru a riposta în fața războiului hibrid. El propune înființarea unui Centru european pentru combaterea războiului hibrid, formarea unei forțe cibernetice de 1.500 de specialiști și pregătirea de personal militar în domeniul inteligenței artificiale.
„Toată lumea trebuie să-și revizuiască procedurile de securitate”, a declarat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski. „Rusia intensifică în mod clar războiul hibrid împotriva cetățenilor UE.”
Dilema Occidentului: cât de departe poate merge un stat de drept?
Chiar dacă retorica se înăsprește, ce înseamnă concret „o reacție mai puternică” rămâne încă neclar. Una dintre marile dileme este diferența de natură între regimurile autoritare și democrațiile occidentale.
„Aceasta ridică o întrebare etică și filosofică: pot statele guvernate de statul de drept să își permită să utilizeze aceleași instrumente ... și aceleași strategii ca rușii?”, se întreabă Kevin Limonier, profesor și director adjunct al grupului de reflecție GEODE din Paris.
Între timp, țări precum Germania și România au modificat legislația pentru a permite autorităților să doboare drone care zboară deasupra aeroporturilor și obiectivelor militare sensibile. Serviciile naționale de securitate au operat ani de zile într-o zonă „gri” din punct de vedere juridic, iar unele state, de la Danemarca la Cehia, permit deja operațiuni cibernetice ofensive.
Marea Britanie ar fi piratat în 2017 rețelele ISIS pentru a obține informații despre un program de drone aflat în fază incipientă.
Baiba Braže insistă că aliații trebuie „să fie mai proactivi în ofensiva cibernetică” și să se concentreze pe „creșterea conștientizării situației, reunirea și coordonarea serviciilor de securitate și informații”.
Ținte strategice în Rusia
Experții în securitate susțin că Europa ar putea folosi instrumente cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei.
Politologul Filip Bryjka menționează zona economică Alabuga din Tatarstan, unde sunt produse drone Shahed, dar și instalații energetice sau trenuri care transportă armament.
„Am putea ataca sistemul și le-am putea perturba funcționarea”, spune el.
În paralel, UE caută soluții pentru a contracara campaniile de dezinformare rusească.
„Opinia publică rusă ... este oarecum inaccesibilă”, a declarat un înalt oficial militar, subliniind că este esențială cooperarea cu aliații care au „o înțelegere destul de detaliată a modului de gândire rus”, inclusiv în domeniul războiului informațional.
Totuși, orice noi măsuri „trebuie să poată fi negate în mod plauzibil”, a avertizat un diplomat al UE, sugerând că multe dintre eventualele riposte vor rămâne probabil clasificate sau neasumate public.
Cu toate astea NATO este reticentă față de operațiunile ofensive anunțate de liderii europeni.
„Răspunsurile asimetrice sunt o parte importantă a discuției”, a declarat un diplomat NATO, „dar nu vom recurge la aceleași tactici ca Rusia”.
În schimb, accentul este pus pe demonstrații de forță și unitate. Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și în prezent membră a Royal United Services Institute din Londra, susține că alianța ar trebui să anunțe rapid atunci când Moscova se află în spatele unui atac hibrid și să organizeze exerciții militare „fără preaviz” la granițele Rusiei, inclusiv în Lituania și Estonia.
În același timp, Centrul european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride din Helsinki, sprijinit de NATO, reunește oficiali aliați, „oferă expertiză și instruire” și dezvoltă „politici pentru combaterea acestor amenințări”, după cum explică analistul Maarten ten Wolde.
„Fără îndoială, ar trebui să se facă mai mult în ceea ce privește amenințările hibride”, a spus un diplomat NATO de rang înalt, subliniind importanța creșterii atribuirii colective după atacuri și a demonstrării faptului că alianța „poate muta resursele în mod flexibil” ori de câte ori este nevoie.
