Un mormânt Yamnaya, de peste 5.000 ani, poate rescrie istoria României. Unde a fost descoperit pe Dunăre?
Arheologii au descoperit un mormânt dublu, vechi de peste 5.000 de ani, aparținând culturii Yamnaya, primul popor care a domesticit calul și a folosit pe scară largă carele, în apropiere de cel mai mare oraș de pe Dunăre din România.
În cadrul contractelor de descărcare arheologică cu mediul privat, derulate în ultima perioadă de Centrul Interdisciplinar de Cercetare în Arheologie și Patrimoniu Cultural (CICAPC) din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, merită menționat prin descoperirile științifice realizate cel încheiat cu societatea Customline Energy SRL, ce a avut printre altele și activități de cercetare arheologică preventivă pe terenul situat în raza comunei Băleni, județul Galați, la punctul Movila/Kurganul „Bisericuța” (sau Movila Călugărița), localizat pe partea stângă a DN 24D Galați – Bârlad, informează Universitatea „Dunărea de jos” din Galați.
Citește și: Șarpele Glykon descoperit la Constanța, zeul inventat de un profet fals. De ce este sculptura unică în lume?
Un mormânt Yamnaya, de peste 5.000 ani, poate rescrie istoria României. Unde a fost descoperit pe Dunăre?
Cercetarea arheologică, realizată de o echipă formată din conf. univ. dr. Mihaela Iacob, cercetător dr. Petre Colțeanu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul instituției noastre) și muzeograf dr. Paul Ciobotaru (Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci), a dus la identificarea a patru morminte de înhumație, dintre care unul dublu, acesta din urmă având amenajată o camera de acces/vizitare în colțul de sud-est al gropii.
Defuncții se aflau în poziție întinsă pe spate, brațele de-a lungul corpului și picioarele ridicate din genunchi (care, ulterior, au căzut pe una din părți).
Totodată, în cazul unuia dintre morminte, craniul nu se afla în poziție anatomică, ci era depus, mai sus decât scheletul, în dreptul antebrațului mâinii stângi.
Acest complex funerar a indicat prezența unor bârne de lemn, a hidroxidului de calciu, presărarea de ocru pe defunct și pe fundul gropii, prezența rogojinii la baza gropii, dar și arderea unor butuci groși de lemn pe latura de nord-est.
Modul de înhumare și ritualul funerar (în primul rând prezența ocrului, un mineral de culoare roșie-cărămizie, ce era presărat peste defunct în momentul înhumării, dar și ridicarea unui tumul deasupra mormintelor indică apartenența celor descoperiți la cultura Yamnaya.
Aceasta a dominat în perioada timpurie a epocii bronzului (aproximativ între 3300 și 2600 î.Hr.) o bună parte din zona de nord a Mării Negre, de unde s-a extins apoi spre vest, cuprinzând estul României, Transilvania, sudul României și o parte din Câmpia Panonică.
Cultura Yamnaya a fost formată, în principal, din păstori nomazi, crescători de vite, oi și cai, fiind printre primele populații care au domesticit și folosit calul pe scară largă.
Tot ei au folosit care cu roți, o inovație importantă pentru deplasare.
Această cultură arheologică este considerată extrem de importantă, deoarece este asociată cu răspândirea limbilor indo-europene în Europa, contribuind genetic la formarea populațiilor europene moderne și influențând alte culturi ulterioare din Europa, inclusiv cele din epoca bronzului.
