De ce copiii blonzi ajung adesea șateni sau bruneți? Misterul pe care oamenii de știință încă nu l-au rezolvat
Mulți copii care au părul foarte blond în primii ani de viață ajung să fie șateni sau chiar bruneți pe măsură ce cresc. Fenomenul este atât de frecvent încât cercetătorii l-au măsurat, însă mecanismul exact care determină schimbarea culorii părului nu este încă pe deplin înțeles.
Fotografiile din copilărie pot părea uneori să arate o altă persoană. Un copil cu părul blond foarte deschis poate ajunge, câțiva ani mai târziu, să aibă părul șaten sau brun.
Nu este doar o impresie și nici un fenomen rar.
De ce copiii blonzi ajung adesea șateni sau bruneți? Misterul pe care oamenii de știință încă nu l-au rezolvat
Un studiu realizat pe 476 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani a arătat că 70,8% dintre copiii care fuseseră blonzi în primii ani de viață aveau părul brun în copilăria mai târzie.
Schimbarea culorii părului odată cu vârsta este cunoscută de mult timp. Ceea ce îi pune însă încă în dificultate pe cercetători este motivul precis pentru care organismul începe să producă mai mult pigment în părul unor copii, în timp ce alții rămân blonzi și la maturitate.
De ce se închide la culoare părul copiilor blonzi?
Culoarea părului este determinată în mare măsură de melanină, pigmentul produs de celule numite melanocite.
În cazul părului, un rol important îl are eumelanina. Cantitățile mai mari sunt asociate cu nuanțe mai închise, în timp ce cantitățile mai mici contribuie la părul deschis la culoare.
Copiii foarte blonzi produc relativ puțină eumelanină. Pe măsură ce unii dintre ei cresc, producția pigmentului se intensifică, iar firele noi de păr devin treptat mai închise.
Schimbarea nu se produce, așadar, pentru că același fir blond își modifică pur și simplu culoarea. Părul crește în cicluri, iar firele noi pot apărea mai pigmentate decât cele pe care le înlocuiesc.
Procesul poate începe încă din copilărie și devine adesea foarte vizibil în apropierea pubertății. Literatura de specialitate descrie trecerea, în cazul unor persoane, de la părul deschis din copilărie la un păr mai intens pigmentat în perioada pubertății.
Ce rol au hormonii?
Aici apare partea pe care oamenii de știință încă încearcă să o explice.
Una dintre ipoteze este că schimbările hormonale care preced și însoțesc pubertatea influențează activitatea melanocitelor și, implicit, cantitatea de pigment produsă.
Un studiu efectuat pe 289 de copii polonezi cu vârste între 7 și 10 ani a constatat o creștere semnificativă a pigmentării pielii și părului în această perioadă, cercetătorii analizând inclusiv posibila legătură cu activitatea hormonală asociată începutului pubertății.
Totuși, cercetătorii nu au stabilit un mecanism simplu de tipul „un anumit hormon transformă părul blond în brun”, conform Live Science.
Culoarea părului este o trăsătură complexă, influențată de mai multe gene, de funcționarea celulelor care produc pigment și, foarte probabil, de schimbările biologice care apar odată cu maturizarea.
De aceea, doi copii cu părul foarte blond pot avea evoluții complet diferite: unul poate rămâne blond și la maturitate, iar părul celuilalt se poate închide considerabil.
Genele pot spune că ești blond, dar părul să devină brun
Fenomenul a creat chiar o problemă neașteptată pentru cercetătorii care încearcă să prezică aspectul unei persoane pe baza ADN-ului.
În studiul efectuat pe cei 476 de copii, sistemul genetic utilizat de cercetători a prezis în multe cazuri părul blond, deși copiii aveau deja părul brun la momentul examinării.
Explicația este tocmai schimbarea produsă odată cu vârsta: informația genetică asociată culorii părului din primii ani nu surprinde întotdeauna perfect felul în care pigmentarea evoluează pe măsură ce copilul crește.
