Ce să nu mănânci pe timp de caniculă. Care este explicația
Când temperaturile trec de 35°C, o masă grea poate accentua senzația de disconfort, iar alimentele păstrate incorect devin un risc real. Nu toate interdicțiile vehiculate vara sunt însă corecte. Unele produse trebuie limitate, iar altele aruncate fără ezitare.
În zilele caniculare, organismul depune un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura normală. Vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, transpirația crește, iar corpul pierde apă și săruri minerale.
Și digestia consumă energie și produce căldură. Din acest motiv, cantitatea de mâncare, compoziția mesei și modul în care au fost păstrate alimentele devin mai importante atunci când temperaturile sunt foarte ridicate.
Mesele mari, fripturile grase și prăjelile trebuie limitate
O masă formată din friptură grasă, cartofi prăjiți, sosuri grele și desert solicită mai mult digestia decât o salată, o supă rece sau o porție mică de carne slabă.
Procesarea alimentelor produce căldură în organism, fenomen cunoscut drept efect termic al alimentelor. Acesta este mai pronunțat după mesele voluminoase și bogate în proteine.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă, în perioadele cu temperaturi extreme, porții mici consumate mai des și evitarea meselor foarte bogate în proteine, potrivit ghidului pentru populație în timpul valurilor de căldură.
Recomandarea nu înseamnă eliminarea cărnii, ouălor, peștelui sau lactatelor. Problema este excesul: o friptură foarte mare, un platou cu mai multe tipuri de carne sau suplimente proteice luate fără să fie necesare.
Preparatele grase pot încetini și golirea stomacului, accentuând senzația de greutate, greața sau refluxul. Ele nu provoacă singure insolație, dar pot amplifica disconfortul unui organism care încearcă deja să elimine căldura.
Mezelurile, chipsurile și alimentele foarte sărate cresc setea
Mezelurile, chipsurile, brânzeturile foarte sărate, supele instant, murăturile în exces și produsele de tip fast-food aduc cantități mari de sodiu.
Sarea nu trebuie eliminată complet, mai ales dacă persoana transpiră abundent. Totuși, un aport exagerat poate accentua setea și poate fi problematic pentru persoanele cu hipertensiune, boli cardiace sau afecțiuni renale.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) recomandă limitarea băuturilor cu mult zahăr sau sodiu, a excesului de cofeină și a alcoolului în zilele foarte călduroase, potrivit recomandărilor privind canicula și sănătatea.
Pentru majoritatea oamenilor, sarea pierdută printr-o activitate obișnuită este înlocuită prin mesele normale. Tabletele cu sare nu trebuie luate fără recomandare medicală. Persoanele care muncesc sau fac sport mai multe ore în căldură pot avea nevoie de băuturi cu electroliți, dar situația este diferită de cea a unui om care stă la birou sau acasă.
Dulciurile concentrate și băuturile energizante nu hidratează
Prăjiturile cu multă cremă, produsele de patiserie, înghețata consumată în cantități mari și băuturile cu mult zahăr nu sunt cele mai potrivite alegeri pe caniculă.
Nu o porție mică de înghețată este problema, ci transformarea deserturilor și a sucurilor în înlocuitori pentru apă și pentru mesele echilibrate. Cantitățile mari de zahăr cresc rapid glicemia și pot accentua senzația de sete.
Băuturile energizante reprezintă o combinație de zahăr și cantități uneori ridicate de cofeină. Riscul crește dacă sunt consumate înaintea unui efort fizic, pe plajă, la volan sau în timpul muncii desfășurate în soare.
Cafeaua nu este interzisă automat. Problema apare la consumul excesiv, mai ales dacă mai multe cafele sau energizante înlocuiesc apa.
Alcoolul poate grăbi deshidratarea
Berea rece, vinul și cocktailurile pot da temporar senzația de răcorire, dar alcoolul favorizează pierderea de lichide și afectează capacitatea de a recunoaște la timp simptomele provocate de căldură.
O persoană care a consumat alcool poate ignora amețeala, slăbiciunea, durerea de cap sau greața, considerând că acestea sunt efectele băuturii. În realitate, pot fi semne ale epuizării termice.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă evitarea alcoolului și limitarea cofeinei în timpul valurilor de căldură.
Nu mânca alimente perisabile ținute mai mult de o oră în căldură
Cel mai categoric „nu” nu privește un anumit produs, ci modul în care a fost păstrat. Carnea, peștele, ouăle, lactatele, salatele preparate, fructele tăiate, orezul gătit și resturile de mâncare pot deveni periculoase dacă sunt lăsate în căldură.
Bacteriile care provoacă toxiinfecții alimentare se înmulțesc rapid între 4°C și 60°C. Dacă temperatura mediului depășește 32°C, alimentele perisabile trebuie introduse la frigider în cel mult o oră, conform FoodSafety.gov.
Regula este importantă la picnic, pe plajă, în mașină sau la un bufet în aer liber. O salată cu ou, carne sau maioneză, un sandviș cu mezeluri, peștele, iaurtul ori fructele deja tăiate trebuie aruncate dacă au rămas peste această limită fără refrigerare.
Mirosul și aspectul nu pot confirma că un aliment este sigur. Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) recomandă aruncarea produselor perisabile ținute mai mult de o oră la temperaturi de peste 32°C, potrivit regulilor pentru mesele în aer liber.
Mâncarea picantă nu este interzisă tuturor
Preparatele picante nu trebuie eliminate automat. Ardeiul iute stimulează transpirația, iar evaporarea acesteia poate contribui la răcirea corpului.
Efectul este mai puțin util când umiditatea este foarte ridicată, deoarece transpirația se evaporă greu. Persoanele care suferă de reflux, gastrită sau afecțiuni intestinale ar trebui să evite alimentele foarte picante dacă acestea le accentuează simptomele.
Ce poți mânca în zilele foarte călduroase
Sunt mai potrivite porțiile mici, consumate de mai multe ori pe zi: salate, roșii, castraveți, pepene, piersici, iaurt, chefir, supe reci și cantități moderate de carne slabă, pește sau ouă.
Alimentele reci pot ajuta la confortul termic, dar nu înlocuiesc apa. Persoanele cu boli cardiace sau renale și cele cărora medicul le-a limitat consumul de lichide nu trebuie să mărească brusc cantitatea de apă fără sfatul specialistului.