Principiul „nimic despre tine fără tine" și dialogul americano-rus privind viitorul Europei de Est

DE Ion Petrescu | Actualizat: 04.01.2022 - 10:25

La drept vorbind vânzoleala geopolitică generată de pretențiile Rusiei vizând garanțiile de securitate cerute NATO are și un efect pozitiv, respectiv limpezirea, pe calea schimbului diplomatic de opinii, a zonelor de interes strategic în Europa de Est. 

SHARE

Nu că acestea nu s-ar cunoaște, dar reafirmarea, pe 10 ianuarie, la Geneva, în Elveția, la masa discuțiilor între emisarii Casei Albe și cei ai Kremlinului, a viziunii fiecăreia dintre cele două superputeri - SUA și Federația Rusă - va evidenția nu doar diferențele de abordare, ci și zonele de posibile și necesare compromisuri, în interesul păcii și stabilității dezirabile în partea răsăriteană a bătrânului nostru continent. 

Care este starea de fapt, din acest moment, la est de granița NATO? 

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö a declarat că ultimatumurile rusești de securitate „sunt în conflict cu ordinea europeană de securitate”. 

El a reiterat sâmbătă, cu temeritate, dreptul țării sale de a se alătura NATO, dacă dorește, respingând cererile Rusiei, de a nu se mai extinde alianța militară occidentală, în apropierea granițelor sale.

„Marja de manevră și libertatea de alegere a Finlandei includ și posibilitatea de aliniere militară și de a solicita aderarea la NATO, dacă noi înșine decidem acest lucru”, a spus președintele Niinistö, în discursul său de Anul Nou.

Mai la sud, cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania - care au pe teritoriile lor, ca și Polonia, câte un grup de luptă multinațional al NATO, cu efective simbolice în jur de 1100 de militari - simt presiunea militară a Moscovei, atât la granița comună cu Rusia și Belarus, cât și dinspre teritoriul militarizat de Ministerul rus al Apărării, respectiv Kaliningrad. 

Comform campaniei de dezinformare a Federației Ruse nu se pune problema unei agresiuni militare, dar președintele Belarus, dictatorul Alexander Lukashenko este extrem de generos în oferirea teritoriului țării sale -  de 207.595 km2 - și a spațiului aerian național, pentru manevre cu scop... disuasiv, ale unor efective militare rusești și ale unor aeronave ale Forțelor Aeriene Ruse, cu potențial de transportare și lansare a unor arme nucleare. 

Pariul geopolitic al ultimelor luni și al celor care urmează a fost și rămâne Ucraina.

Aceasta se află în situația că nu va fi reprezentată direct nici la discuțiile bilaterale dintre diplomații americani și cei ruși, nici la cele care vor urma, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, de unde și asigurările repetate ale administrației președintelui Joe Biden, că se va respecta principiul "nimic despre tine fără tine". 

În dialogul de duminică, dintre Joe Biden și președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, liderul american a reiterat angajamentul SUA și al aliaților și partenerilor săi față de principiul „nimic despre tine fără tine”.

După cum tot președintele Statelor Unite și-a asigurat interlocutorul că țara sa și aliații și partenerii săi vor „răspunde decisiv, dacă Rusia va invada în continuare Ucraina”.

Din perspectiva unora dintre cei care activează pe frontul din umbră - în serviciile eficiente de obținere de informații strategice -, semnalele de interes general furnizate opiniei publice au ca temă comună dezmințirea intenției președintelui Putin, de a ordona o nouă ofensivă militară în Ucraina. 

Ceea ce ar fi frumos, încurajator și demn de o nuanțare aparte, dacă... nu am fi atenți la menținerea concentrării de 90.000 de militari  ruși pe teritoriul țării lor, la nord de Kiev, la o distanță care poate fi parcursă cu blindatele, până la capitala ucraineană, pe căile rutiere existente, în circa câteva ore, într-o zi de luptă. 

Sigur că este mai ușoară persiflarea variantelor de ofensivă militară, de promotorii dezinformării bine ticluite la Moscova, cu susținători oarecum surprinzători și pe tărâm mioritic.

Dar se uită, cu premeditare, surprinderea reușită de Statul Major al Forțelor Armate Ruse atât la ocuparea rapidă a peninsulei Crimeea, cât și la crearea unor capete de pod rusești în regiunea Donbas, unde, după toate evidențele, intenția republicilor separatiste Lugansk and Donețk este de a se extinde spre vest. 

Nici oficialii americani nu au un răspuns de facto la interogația: viitoarele convorbiri diplomatice, cu emisarii Kremlinului vor reduce tensiunea complexă, politico-militară cu Rusia?...

Este de remarcat reafirmarea - de către Joe Biden, în dialogul cu Volodymyr Zelenski - a angajamentului Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Dar să nu uităm că statul ucrainean a pierdut deja Crimeea și o parte din Donbas, care și azi sunt sub ocupație militară rusă. 

Și nu avem detalii privind măsurile de consolidare a încrederii, sugerate Kievului, pentru a reduce tensiunile în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, de la cu granița cu Rusia.

Există necunoscute și în ceea ce privește eficiența dialogului dintre Joe Biden și Vladimir Putin.

Asta pentru că președintele american a fost însoțit la videoconferință de câțiva consilieri, care se pare că au și intervenit pe timpul convorbirii prin videoconferință, cu nuanțări pragmatice ale celor exprimate de șeful statului american, în timp ce președintele rus era singur, relaxat, iar translatorul său se afla în altă sală, semn voit de stăpânire a situației, de către liderul de la Kremlin. 

Înalți oficiali ai Congresului SUA au afirmat că administrația de la Casa Albă a amenințat Moscova cu sancțiuni economice, inclusiv eliminarea Rusiei din sistemul bancar internațional SWIFT, înghețarea activelor internaționale ale băncilor ruse și blocarea tranzacțiilor internaționale ale acestora, dacă Rusia atacă, din nou, Ucraina. 

În plus, la Washington D.C. a fost clar exprimat punctul de vedere conform căruia orice invazie rusă ar putea amenința conducta rusă Nord Stream 2, concepută pentru a livra gaz natural în Europa.

Biden i-a mai spus lui Putin că SUA vor spori sprijinul militar pentru Ucraina, care a primit recent sute de rachete Javelin și drone fabricate în Turcia, ce pot viza tancuri rusești.

Sunt detalii la care președintele rus a răspuns ulterior, indirect, prin demonstrația publică de forță, în cadrul căreia Rusia a testat 10 noi rachete de croazieră hipersonice Tsirkon / Zircon, trase de pe  o fregată și alte două dintr-un submarin.

Cum era și de așteptat, președintele rus Vladimir Putin a lăudat racheta ca parte a unei noi generații de sisteme de arme de neegalat.

El a numit acest test de rachete, „un mare eveniment din viața țării”, adăugând că acesta a fost „un pas substanțial”, în creșterea capacităților de apărare ale Rusiei.

Ați reținut: oficial este vorba despre apărare, deși potențialul ofensiv al rachetelor Zircon este evident. 

Președintele Biden nu a ezitat să îi precizeze lui Putin că aliații estici ai NATO vor primi mai multe trupe americane și vor desfășura, în continuare, antrenamente comune.

Nu de alta, dar nici generalii de la Ministerul rus al Apărării nu cred că se va ajunge cumva la situația - cerută de Ministerul rus de Externe - ca NATO să ceară permisiunea Moscovei (!!!) pentru următoarele exerciții militare aliate, programate și anunțate din timp, cu locații de desfășurare în statele aliate din Europa de Est. 

De partea cealaltă a frontierei dintre Ucraina și Rusia - este bine să precizăm pentru cei care se îndoiesc de intențiile militariste ale Moscovei - se află cinci grupuri tactice de batalioane rusești recent desfășurate la nord de Ucraina, două grupuri nou desfășurate în apropierea frontierei de nord-est a Ucrainei, mai multe trupe vizând sud-estul Ucrainei, unde Rusia a invadat în trecut, și tancuri și artilerie suplimentare. 

Evident toate fiind trupe... pașnice, nevoie mare, potențialul de mobilizare, în caz de agresiune decisă la Kremlin, ajungând la numai 17 divizii de elită. 

De altfel, în Donbas, separatiștii susținuți de ruși păstrează controlul asupra teritoriului atribuit republicilor populare pro-Moscova și promit să lupte din tranșee, ca în Primul Război Mondial, ceea ce confirmă o mentalitate tipică veacului trecut. 

Iar în tranșeele armatei ucrainene, cele din Donbas, președintele Volodimir Zelenski i-a asigurat pe militarii ucraineni, cei din prima linie, că  îi va sprijini cu tot ce au nevoie.  

Zelensky a mai declarat că țara sa se confruntă cu o amenințare existențială, din partea unui singur inamic.

Care inamic - total nevinovat... - neagă orice plan de agresiune asupra Ucrainei.

În plus acuză Kievul de intenția de a declanșa o ofensivă militară contra separatiștilor, ca în cunoscutul proverb românesc „Hoţul strigă: «Hoţii!»”.

Dacă principiul diplomatic „nimic despre tine fără tine" se va aplica în dialogurile SUA-Rusia și NATO-Federația Rusă, ce va obține totuși Moscova?...

Obiectiv privind lucrurile nu este rea ideea unui tratat, prin care să fie stipulate garanții reciproce menite a evita un conflict de amploare între Alianța Nord-Atlantică și statul federal rus. 

Cum principiul inviolabilității granițelor va fi apărat de diplomații americani și aliați, recunoașterea apartenenței peninsulei Crimeea la Federația Rusă este exclusă, iar desprinderea republicilor separatiste Donețk și Lugansk de Ucraina nu are șanse de legitimare internațională.

Sancțiuni occidentale ridicate, în schimbul păcii, după dialogurile diplomatice SUA-Rusia și NATO-Federația Rusă?...

Iată o ipoteză ce ar putea avea succes, dacă și diplomații Moscovei vor avea o marjă adecvată de negociere cu interlocutorii americani și aliații lor. 

Însă prudența pragmatică și precedentele istorice nu trebuie uitate.

Asta deoarece viața a demonstrat că dincolo de înțelegerile cu diferite state, liderii de la Kremlin au fost ulterior mereu imprevizibili. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii


© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.