Liviu Dragnea nu mai e în libertate de doi ani, dar misiune sa, de distrugere a luptei anticorupție și a justiției în ansamblu, a reușit. Deși s-a schimbat puterea politică, deși nu mai există presiunile din perioada 2017-2019, răul făcut de liderul PSD și complicii săi nu doar că nu a fost reparat, ci se întinde în continuare ca o cangrenă și distruge tot mai mult din sistemul și așa bolnav al justiției.
Dragnea nu mai e în libertate de doi ani, dar moștenirea pe care a lăsat-o pare să convină de minune noii puteri. Mare parte din oamenii din PSD care s-au suit cu picioarele pe justiție nu mai sunt în politică, dar minele lăsate de ei în urmă par să nu deranjeze pe politicienii PNL și USR PLUS care au preluat guvernarea. Și care, în schimb, își ascund incapacitatea și lașitatea după cuvinte frumoase.
Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) e încă în picioare, deși desființarea ei rapidă a fost promisă de coaliția de guvernare, a fost cerută de magistrați și a fost indicată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai nou, ministrul Justiției Stelian Ion ne spune că așteaptă și avizul Comisiei de la Veneția. Doar un pretext pentru a acoperi faptul că PNL și USR PLUS o lălăie în Guvern și în Parlament cu această secție toxică.
Inspecția Judiciară e condusă tot de Lucian Netejoru, judecătorul răsfățat în epoca Dragnea, al cărui mandat a fost prelungit controversat printr-o ordonanță de urgență promovată de Tudorel Toader peste perioada la care ar fi avut drept în mod legal.
Acest protejat al regimului Dragnea nu doar că nu a plecat, dar continuă să desfășoare, prin Inspecția Judiciară, anchete disciplinare împotriva magistraților care-l deranjează pe el sau pe cei care vor să țină în continuare justiția în genunchi.
Problema pensionării magistraților, la vârste când sunt, de fapt, la maximul de activitate, nu a fost rezolvată, așa că metoda e folosită de unii pentru a scăpa de responsabilitate sau de presiuni. La 48 de ani, de exemplu, ești încă suficient de tânăr să ai energia de a schimba lucruri și cu suficientă experiență profesională ca să înțelegi cum să o faci.
Dosarul „10 august” a fost blocat, cu rea intenție, și nimeni nu e pedepsit. Dosarul Revoluției a fost returnat procurorilor militari încă o dată, după 31 de ani, rechizitoriul din dosarul Mineriadei a fost anulat în întregime.
În dosarul Colectiv, judecătorul s-a făcut de râs împărțindu-l în două, apoi reunindu-l a doua zi. De fapt, manevra asta ridicolă nu a făcut decât să amâne convenabil finalul procesului, convenabil pentru Cristian Piedone, pentru care procurorii DNA au cerut opt ani de închisoare.
O judecătoare, Crina Muntean, a fost suspendată din magistratură nu în epoca anti-justiție a lui Dragnea, ci anul acesta, la doi ani de când noua putere, teoretic, vrea să aducă justiția pe calea cea dreaptă. A fost suspendată pentru un interviu, pentru că a dezvăluit tocmai golăniile din justiție.
De fapt, justiția stă azi mai rău decât în vremea lui Dragnea.
Atunci, în 2017 și 2018, magistrații încă se mai opuneau asaltului pesedist, prin proteste de stradă sau prin scrisori semnate de mii de persoane din sistem.
Acum, mare parte dintre ei s-au resemnat cu gândul că e mai bine să stai cuminte, să-ți iei salariul mare și apoi pensia uriașă, decât să lupți contra curentului. Mai apar voci disparate, care sunt repede aduse la tăcere. O tăcere asurzitoare, care domină deja sistemul de justiție.
DNA mai prinde doar polițiști care iau mită în pizza sau primari de comună care nu au proptele la nivel înalt să evite un dosar. Nici un „pește mare” nu a mai fost trimis în judecată de ani buni.
Justiția din România nu mai e suficient de credibilă nici măcar cât să-i fie trimiși înapoi condamnații din străinătate. Din Marea Britanie, mai exact.
Iar deciziile aberante ale procurorilor și judecătorilor când vine vorba de infracțiuni de ordin sexual cu minori sau pe violență domestică au provocat deja de prea multe ori scandal.
Totuși, mie nu îmi pare rău că am ieșit în stradă pentru justiție, căci am făcut-o pentru un principiu. Dar e absolut de înțeles scârba care-i cuprinde pe cei care au crezut în stat de drept, în magistrați, în anticorupție și au înghețat de frig pentru a le apăra în 2017.
Cel mai trist e că nimic bun nu se întrevede în viitor. Actuala coaliție de guvernare nu are voință politică, ministrul Justiției are gura mare doar când e vorba să se apere pe sine, dar e răgușit când e vorba de șmecherii din sistem.
Iar cei câțiva magistrați care mai au curajul sau puterea să vocifereze se aud tot mai greu.
Dragnea nu ar trebui să fie prea trist în pușcărie. Distrugerea justiției a fost desăvârșită și fără el.
